Trei primării românești au reușit prin proiectele de dezvoltare urbană durabilă implementate să devină exemple de bune practici la nivel european.
Orașul Alba Iulia a suferit o transformare majoră în ultimii ani, iar acest fapt este recunoscut de orice vizitator al vechii cetăți romane. Cu o bogată istorie și o complexă moștenire (situri istorice și bibliotecă medievală) lăsată în paragină, orașul Alba Iulia a construit o abordare integrată de branding, legată direct de procesul de planificare strategică a orașului.
Localitatea de 73.000 de locuitori a reușit să se poziționeze ca un punct de referință pentru investitori, turiști, dar și pentru cetățeni. Primăria a reușit să atragă o finanțare importantă pentru renovarea cetății, de 60 de milioane de euro, să crească populația cu 10.000 de locuitori în cinci ani, datorită oportunităților de locuri de muncă și a creșterii numărului de turiști cu 65% în aceeași perioadă.
Construirea identității ne duce în urmă cu șapte ani, când Adi Docea, specialist în planificarea strategică locală din cadrul uneia dintre cele mai mari companii de publicitate din lume, a creat gratuit expresia vizuală identitară și sloganul orașului. În continuare, s-a lansat un manual de branding cu un set de reguli pentru utilizarea mărcii orașului, menit să susțină o coerență strategică a identității și să se adreseze actorilor economici locali dincolo de scopul turistic al unui manual de branding.
Alba Iulia a devenit, astfel, primul oraș românesc care are un brand profesional și este primul oraș din România care lansează un ins-trument turistic complet: un ghid turistic, o aplicație mobilă, un blog oficial, o pagină Instagram și o pagină Twitter, care vizează diferite tipuri de segmente de public. Ulterior, orașul a obținut și titlul de Destinație Europeană de Excelență.
Iar în vară, Alba Iulia a fost premiată în cadrul apelului competitiv de bune practici organizat de Secretariatul Programului European -URBACT, cu titlul “URBACT Good Practice”. Apelul -este primul dintr-o serie de astfel de competiții anuale -organizate în Uniunea Euro-peană până în anul 2020.
O șansă pentru bătrâni
Proiectul implementat de Primăria Vaslui și dat exemplu la nivel european în cadrul URBACT a fost încadrat în domeniul dezvoltării urbane integrate, deoarece înființarea centrelor de zi pentru persoane vârstnice „Buna Vestire” și „Sfântul Nicolae”, cât și a centrului de zi pentru copii școlari „Bucuria”, a reprezentat o soluție inovatoare atât din punct de vedere tehnic prin reabilitarea și schimbarea destinației acelor clădiri, cât și a gamei integrate de servicii acordate beneficiarilor acestor centre. Cel mai important aspect al proiectelor premiate este transferabilitatea, nefiind de neglijat nici diversitatea surselor de finanțare pe care le-au obținut autoritățile locale pentru realizarea acestor investiții (bugetul local, POR 2007-2013, Ministerul Muncii și Justiției Sociale), și nu în ultimul rând, a fost apreciat la nivel european faptul că Vaslui a reușit să păstreze și să transforme aceste clădiri în interesul comunității vasluiene, și nu al investițiilor private.
„Prin acest proiect am reușit practic să îmbunătățim calitatea infrastructurii sociale la nivel local, realizând un sistem de asistență socială bazat pe principiul egalității, care să rezolve probleme reale ale grupurilor vulnerabile în societate. Totodată, am creat noi locuri de muncă și am reușit să atragem personal specializat datorită punerii la dispoziție a unei infrastructuri sociale adecvate, cu spații noi și moderne”, a precizat Ștefan Dudău – manager proiect, Primăria Vaslui.
De serviciile centrelor de zi pentru persoane vârstnice beneficiază un număr de 147 de persoane, iar la centrul de zi pentru copii școlari sunt beneficiari 15 copii împreună cu familiile/reprezentanții legali ai acestora, iar de serviciile oferite de Centrul Cultural „Alexan-dra Nechita” beneficiază toate instituțiile publice, instituțiile de învățământ de la nivelul orașului, cât și asociațiile culturale care au nevoie de un spațiu conform pentru desfășurarea activităților socio-culturale. „În perioada în care nu au loc spectacole, centrul este pus la dispoziția persoanelor aflate în dificultate (risc de marginalizare socială) din zona arondată.
Stimulare europeană pentru probleme românești
URBACT III este un program de cooperare interregională ce are ca scop promovarea dezvoltării urbane durabile, pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene deține rolul de Autoritate Națională și Punct Național URBACT. Misiunea Programului URBACT este de a sprijini orașele europene să lucreze împreună și să dezvolte soluții pentru problemele comune, prin relaționare, schimb de informații și bune practici.
Programul URBACT nu finanțează investiții, ci schimburi de experiență și know-how între orașe cu priorități și nevoi comune și se adresează structurilor decizionale de la nivel local (orașe, municipalități, niveluri infra-municipale de guvernanță, autorități metropolitane și agenții locale). Obiectivul major al Programului URBACT este întărirea capacității orașelor de a aduna cunoștințe, de a formula și implementa strategii și planuri de acțiune în domeniul dezvoltării durabile integrate într-o manieră participativă.
Apelul pentru Rețele de Transfer URBACT urmărește formarea de parteneriate între orașe europene de orice dimensiune în jurul unei Bune Practici preselectate și este deschis până în data de 10 ianuarie 2018. Pentru mai multe informații, consultați site-ul programului.
„Am fost foarte fericiți să acordăm titlul celor trei proiecte din România, deoarece orașele din estul Europei, în general și orașele din România, în mod special, sunt destul de timide, consideră că nu au suficient de multă expertiză sau că nu se pot lupta cu alte orașe din Vest, ceea ce nu este adevărat. A fost o selecție foarte dură, iar dacă cele 3 orașe au fost selectate, e pentru că merită și pentru că pot aduce un plus la nivel european, nu doar în România”, a explicat Simina Lazăr, ofițer Comunicare și Capitalizare, Secretariatul Programului URBACT-Paris:
Aceasta a menționat că e important ca autoritățile locale să înțeleagă că schimbarea se poate face cu pași mici și că nu este nevoie de gesturi mari, curajoase, de o grămadă de buget, ca să poți schimba ceva la nivel local, atât timp cât există disponibilitate la nivel administrativ și politic.
Schimb de experiență
„Încurajăm orașele din România să fie active și să aibă deschiderea de a participa în cadrul Apelului pentru Rețele de Transfer URBACT, pentru a transfera soluții adresate propriilor probleme locale, soluții inovatoare și deja testate de către alte orașe europene. Accesul la informație reprezintă o resursă-cheie în orice domeniu, iar Programul URBACT finanțează schimbul de experiență și bune practici la nivel european în domeniul dezvoltării durabile urbane integrate. Avem bune practici de oferit orașelor europene, dar suntem gata să și învățăm, la rândul nostru, de la cei care au găsit și aplicat deja soluții problemelor comune confruntate la nivel european.
A avea posibilitatea de a învăța de la orașe care strălucesc în domenii pe care altele intenționează să le dezvolte, cu sprijinul co-finanțării europene și al celor mai buni experți atestați în domeniu, reprezintă o investiție reală adusă orașului dumneavoastră, iar dovezile în acest sens stau reușitele Programului de până acum”, a precizat Ancuța Maria Cîrstea, de la Autoritate Națională URBACT.
Parc peste gunoaie
Un alt exemplu de bune practici la nivel european este cel al sectorului 2, din București, și a vizat rezolvarea unor probleme de mediu și coeziune socială, prin reabilitarea unei suprafațe de teren de 1.96 ha care era folosită de populația din zonă pentru depozitarea neautorizată a deșeurilor, ceea ce contribuia la degradarea imaginii cartierului Ion Creangă.
De asemenea, a fost crescută suprafața spațiilor publice modernizate, în special a spațiilor recreaționale, îmbunătățirea gradului de protecție a mediului înconjurător, promovarea nediscriminării și incluziunii sociale.
Buna practică a venit în întâmpinarea nevoilor locuitorilor cartierului care își doreau un spațiu verde recreațional în aer liber amenajat pentru promenadă, sport și socializare, a fost inclusă și o componentă de educație în ceea ce privește protejarea mediului și informații despre flora și fauna zonei prin intermediul infochioșcurilor montate în incinta parcului.
