În timp ce liderii maghiarilor ardeleni au transmis românilor mesajul „Fraternitate“, liderii Noii Drepte au transmis sec de la Cluj: „Transilvania nu există!“.
Serbarea zilei de 15 martie, când maghiarii aniversează izbucnirea Revoluției de la 1848 la Budapesta, a avut loc în acest an fără nici un fel de incidente. Lipsită de orice miză electorală, serbarea Zilei Libertății Maghiarilor de Pretutindeni a avut loc absolut pașnic, cu toate că, la Cluj-Napoca, o serie de militanți ai organizației legionare Noua Dreaptă au organizat un marș care ar fi trebuit să marcheze victoria revoluționarilor români împotriva celor maghiari.
Maghiarii au defilat cu drapelul României, alături de cel al Ungariei
Câteva sute de persoane au luat parte la Cluj la ceremoniile organizate cu prilejul zilei de 15 martie, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Programul oficial a început cu o rugăciune interreligioasă, care a avut loc în biserica romano-catolică Sfântul Mihail din Piața Unirii, la care au participat clerici romano-catolici, lutherani, calvini și unitarieni. Participanții la această ceremonie au spus că, dincolo de faptul că 15 martie este pentru maghiari simbolul libertății, această zi trebuie să devină simbolul fraternității.
”În anul 1848, revoluționarii au cerut Libertate, Egalitate, Fraternitate. Poate ar fi fost bine ca ordinea să fi fost alta, iar Fraternitatea să fi fost prima.”, a spus președintele Consiliului Județean Cluj, Istvan Vakar, cel care și-a ținut discursul oficial în maghiară și în română și care a folosit, la începerea discursului, sintagma ”frați români”. Istvan Vakar a mai spus că iubirea reprezintă soluția la orice diferend istoric.
La finalul ceremoniei religioase, oamenii au pornit în procesiune, din Piața Unirii, pe strada Universității, spre clădirea fostului hotel Biasini, de pe strada Avram Iancu. Clădirea hotelului era locul unde se adunau liderii Revoluției de la 1848 și unde au locuit deopotrivă revoluționari maghiari precum Sándor Petöfi și revoluționari români, precum George Barițiu sau Nicolae Bălcescu.
Tinerii care au deschis procesiunea au purtat deopotrivă drapelele Ungariei și României, dar și drapelele istorice ale Transilvaniei, albastru-roșu-galben. La festivitatea de la hotelul Biasini au fost intonate imnurile celor două țări, iar coroanele și jerbele de flori care au fost depuse în dreptul fațadei fostului hotel, care are, pentru clujeni, statutul unui adevărat templu al libertății, au avut panglici cu tricolorul Ungariei, dar și cu cel al României.
Consulul general al Ungariei, Lajos Mile, a prezentat mesajul premierului Ungariei, Viktor Orban, iar prefectul Clujului, Gheorghe Vușcan, a citit mesajul premierului României, Victor Ponta. Primarul Clujului, Emil Boc, a pus accentul pe colaborarea foarte bună dintre românii și maghiarii clujeni și le-a transmis clujenilor că pot fi mândri de faptul că orașul lor, care în acest an este Capitală Europeană a Tineretului, a ajuns un model de bune practici, recunoscute la nivel european, în privința conviețuirii și a respectului reciproc. Un mesaj asemănător a fost transmis, din Secuime, de către președintele UDMR, Hunor Kelemen.
”Cele trei noțiuni-cheie în 1848-49 au fost: libertate, egalitate, fraternitate. Iar cea mai importantă învățătură a revoluției, printre altele, a fost faptul că asupritorii nu au oferit de la sine nici libertatea, nici egalitatea, nici fraternitatea. Nu vroiau să le împartă cu nimeni, de parcă ar fi fost vorba de provizii care pot fi epuizate dacă sunt împărțite cu semenii. Cu toate că și ei știau ceea ce știm și noi astăzi: libertatea devine deplină atunci când o împarți cu celălalt. Libertatea devine mai multă doar atunci când nu o păstrăm doar pentru noi, dacă ea este o libertate împărtășită, iar această regulă este valabilă și în privința egalității și fraternității”, a spus Hunor Kelemen.
Președintele Noii Drepte: Transilvania nu mai există!
În timp ce participanții la sărbătoarea maghiarilor transmiteau mesaje pline de moderație, câteva zeci de persoane au participat la un marș organizat în centrul Clujului de către militanții organizației legionare Noua Dreaptă. Ei spun că acest marș are rolul de a marca victoria Revoluției române de la 1848 și, de asemenea, de a exprima dezacordul organizatorilor față de cererile de autonomie care vizează Ținutul Secuiesc. De altfel, liderul Noii Drepte, Tudor Ionescu, a ținut să transmită că ”Transilvania este o realitate medievală care a dispărut în anul 1918, prin unire cu Regatul României. Putem vorbi despre centrul României, județul Cluj, județul Brașov, județul Mureș…”.
Marșul legionarilor a început din Piața Mihai Viteazu. Apoi, legionarii, care purtau drapele tricolore, precum și steaguri ale organizației Noua Dreaptă, au pornit în marș prin centrul orașului, pe strada Regele Ferdinand I, prin Piața Unirii și pe Bulevardul Eroilor, până în fața catedralei ortodoxe din Piața Avram Iancu. Aici, liderii Noii Drepte au cerut mutarea capitalei României în Transilvania, la Sfântu Gheorghe, pe motiv că astfel ar fi descurajate cererile celor care militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc.
