Nici după 36 de ședințe de judecată instanțele nu au reușit să ia o decizie în cazul retrocedării Academiei Române a celui mai important obiectiv din Patrimoniul Cultural din zona Galaţiului, Conacul de la Țigănești, situat la 7 km de Tecuci.
Este palatul poetului Costache Conachi, la care se întruneau unioniştii, pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească. În 1897, conacul a intrat în proprietatea Academiei Române până la naționalizare, când a fost transformat în sediul IAS Tecuci. Academia Română a deschis acţiune în instanţă pe 4 mai 2009, cerând retrocedarea imobilului.
În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti au fost fixate 24 de termene, aproape toate amânări. Pe 26 iunie 2013, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa teritorială, pentru că imobilul revendicat se află în zona de competenţă a Tribunalului Galaţi. Au urmat alte 11 termene, dintre care zece amânări. Academia Română se judecă în dosarul de retrocedare cu Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, cu Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar şi cu combinatul ArcelorMittal Galaţi.
Palatul în care s-a hotărât Unirea Principatelor
La Conacul de la Țigăneşti s-a născut şi a trăit Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, considerat de George Călinescu precursorul poeziei moderne româneşti. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi și s-a mutat la moşia de la Ț.igăneşti. A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, care se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Costache Conachi era un militant al unirii Moldovei cu Ţara Românească. Conacul de la Țigăneşti era locul de taină în care se întruneau unioniştii, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu etc., pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească.
Școala de Agricultură a Academiei Române
În 1888, unul din succesorii familiei Conachi, Emanoil Vogoride, a vândut Conacul şi moşia de la Țigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci. Prin testamentul încheiat la 27 decembrie 1897, Athanasiu a lăsat Academiei Române Conacul şi moşiile de la Țigăneşti și Călmăţui. Conform dorinţei testamentare a lui Tache Athanasiu, Academia înfiinţează la Conacul de la Țigăneşti „Școala de Agricultură a Academiei”. În 1912, Academia Română a investit, construind cele două aripi laterale ale palatului şi modificând faţada în stil neoclasic. Clădirea a fost afectată de cutremurul din 1940, dar a fost reparată de Academie în 1942.
Palatul a fost 25 de ani activ al Sidex
După venirea comuniştilor la putere, „Școala de Agricultură a Academiei” a fost trecută la Ministerul Agriculturii, din 1967 devenind sediul IAS Tecuci. În 1974, viitorul premier Constantin Dăscălescu, pe atunci prim-secretar PCR de Galaţi, a pus ochii pe Conacul lui Conachi, care, fiind retras de ochii lumii, putea deveni un loc ideal pentru petreceri tovărășești. Conacul a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, sub camuflajul de casă de odihnă pentru siderurgişti.
Hârtiile s-au făcut după şapte ani. Prin ordinul 75/AS/21.04.1981, Conacul de la Țigăneşti a fost transferat la combinat, la valoarea de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi terenuri sportive pe 8.600 mp. Timp de 25 de ani, conacul a fost unul dintre activele Sidex. În 1999, în pregătirea privatizării Sidex, a avut loc desprinderea de fluxul tehnologic principal a unor activităţi auxiliare. În acest context, Conacul de la Țigăneşti a fost trecut în proprietatea nou-înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, în al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul “Traian” şi Vila “Sidex” din Pădurea Gârboavele. Ulterior, Dunasi SA a transformat conacul în Motelul “Casa Albă”, de două stele.
