» De astazi pana pe 1 august, Bucurestiul este gazda celei de a 51-a editii a Conferintei Internationale permanente de studii altaice (PIAC), reunind cercetatori, experti si editori din 15 tari.
» Impuse ca domeniu acum 51 de ani de Denis Sinor, nascut la Cluj in 1916, studiile altaice presupun o definitie lingvistica privind legatura genetica dintre limbile mongole, manciuriene-tunguse si cele turcice.
» Numele de "altaic" se bazeaza pe ipoteza ca stramosii popoarelor care vorbesc astazi una dintre aceste limbi si-ar avea originea in fasia care inconjoara Muntii Altai sau sunt din regiunile de stepa vecine.
Dupa sase ani de studii in mongolia si dupa doctoratul la Sorbona, Rodica Pop a primit acum misiunea de a fi presedintele conferintei PIAC 51.
» Reporter: De ce a fost aleasa Romania pentru a 51-a editie?
Rodica Pop: Consiliul international al PIAC m-a nominalizat ca presedinte al editiei din acest an in calitate de cercetator in domeniul studiilor mongole. Am creat in Romania acest domeniu nou, in cadrul stiintelor orientale studiate la noi. Este pacat ca sunt singurul specialist roman intr-un domeniu atat de important pentru intelegerea unei lungi perioade din istoria medievala si moderna a poporului nostru. Am studiat sase ani in Mongolia si m-am format ca specialist in domeniul studiilor altaice la "scoala" de etnologie si antropologie culturala de la Paris, unde mi-am facut si studiile doctorale. Tema conferintei pe care am propus-o este "Drumuri si calatori in lumea altaica", iar alegerea acesteia este legata de aniversarea tricentenarului mortii carturarului roman Nicolae Milescu. Subiectul le permite cercetatorilor din cele mai diverse discipline ale zonei altaice sa participe cu contributii stiintifice concentrate pe o arie de interpretare creativa si analitica a temei date.
Specialistii sunt izolati, iar studiile echivalate cu greu
» R.: De cand sunt studiate limbile altaice de romani si cine este considerat pionier in acest domeniu?
R.P.: Nu pot numi un pionier in domeniu, deoarece domeniul altaic, practic, nu este bine delimitat la noi. Romania nu exceleaza in domeniul studiilor altaice. Studiile altaice reprezinta o zona speciala in cadrul studiilor orientale, iar cunoasterea lor nu se poate reduce la programa universitara, care in Romania, trebuie sa recunoastem, nici nu exista. Aceasta implica cunoasterea catorva limbi altaice sau cel putin a uneia esentiala, impreuna cu dialectele ei, a sistemelor de scriere adoptate succesiv, si stagii regulate de munca pe teren in tarile respective, mai ales pentru a avea imaginea de ansamblu a zonei. In general, in lume sunt putine universitati, institute, catedre sau posturi academice care sa contina explicit cuvantul "altaic" in numele lor.
» R.: Avem o sectie la facultate care se ocupa de acest domeniu? Exista o sustinere a cercetatorilor?
R.P.: Regretatul profesor Vladimir Drimba a predat ani la rand la Universitatea Bucuresti lingvistica limbilor turcice, un domeniu al studiilor altaice. Acest savant roman, prea putin cunoscut si evocat la noi, a fost primul care mi-a deschis ochii asupra lingvisticii altaice si care m-a indemnat sa fac studii universitare in Mongolia, dupa ce studiasem, timp de doi ani, limba turca la Bucuresti. De altfel, la plecarea mea in Mongolia spera – si mi-a marturisit acest lucru – sa putem crea o sectie de studii altaice la Universitatea Bucuresti, in cadrul Catedrei de Limbi Orientale. Din pacate, acest lucru nu s-a realizat niciodata. In prezent, sunt profesor invitat in Statele Unite, Franta etc., dar nu si la Bucuresti, unde acest domeniu, ca multe altele, de altfel, nu reprezinta o prioritate. Astfel, sansei care mi-a fost oferita de Mongolia i s-a adaugat privilegiul de a-l cunoaste pe parintele studiilor altaice organizate la nivel universitar si academic, Denis Sinor. Acesta a adaugat la domeniul lingvisticii altaice in care m-a initiat profesorul Drimba notiunile de Asia Centrala si de lume altaica, in care aveam sa ma regasesc.
Nu se poate vorbi despre o sustinere. Cei cu specialitati mai rare sunt, in general, izolati. Diplomele din strainatate, desi provin de la universitati bine cotate in lume, nu sunt luate de multe ori in calcul. Echivalarea lor este greoaie si de multe ori nu poate fi numita echivalare. Sa va dau un exemplu personal: diploma de doctorat pe care am obtinut-o la École Pratique des Hautes Études, Universitatea Sorbona din Paris, in domeniul antropologiei religioase, a fost echivalata cu… teologia. Dupa aceasta "echivalare" mi s-a cerut sa prezint la institutul in cadrul caruia sunt cercetator autentificarea diplomei la notariat.
Mircea Eliade, specialist in zona altaica
» R.: Stiu ca avem o seama de somitati internationale in limbi altaice. Cum sunt tratate in Romania?
R.P.: Il putem aminti, fara sa gresim, pe Mircea Eliade, primul care a publicat o lucrare generala despre samanism. In celebrul sau volum "Le chamanisme et les techniques archaïques de l’extase" (Payot, Paris, 1951), Eliade descrie, printre altele, samanismul in Asia centrala si septentrionala si-i descopera radacinile altaice. Dar este vorba aici de o mica parte a zonei altaice. Il amintesc cu mare tristete pe profesorul Dan Slusanschi, care tocmai ne-a parasit mult prea devreme. Imi amintesc de entuziasmul pe care l-a aratat cand am fost nominalizata ca presedinte al conferintei si urma sa participe la lucrarile acesteia. Fost presedinte fondator al Societatii Romane de Studii Indo-Europene, acest mare dascal a predat neobosit, decenii la rand, ceea ce inseamna invatatura, disciplina, demnitate. Filolog clasic, excela deopotriva in latura greceasca si in cea latineasca a disciplinei. Preocuparile sale de latina medievala au avut doua consecinte majore, de durata: modelarea unor specialisti intr-un domeniu inca prea putin studiat in universitatile noastre si editiile Cantemir, fundamentale nu numai pentru cultura romaneasca, ci si pentru cea altaica. In Romania este o mare indiferenta.
Denis Sinor, parintele studiilor altaice
In varsta de 92 de ani, Denis Sinor se comporta la fel ca mai bine de jumatate de secol cand a impus limbile altaice in aceasta conferinta permanenta, adica agil si mereu atent la tot ce se intampla in zona pe care o pastoreste. Considerat parintele acestui domeniu, Sinor a terminat Facultatea de Filosofie de la Budapesta, si-a luat doctoratul cu o teza despre budismul turcic, a fost profesor in Ungaria, Franta, Anglia si SUA. Cu un CV prescurtat pe patru pagini, Denis Sinor este membru in numeroase academii din intreaga lume, decorat de unguri, rusi, francezi, englezi si americani, conducator al unor institutii si departamente din SUA, Anglia, Franta etc. In Romania insa nu este cunoscut decat de foarte putine persoane, iar meritele sale nu au fost recompensate niciodata. In schimb, cercetatorul (autor a opt carti si sute de articole publicate in mai multe limbi, editor a 13 volume si redactor la enciclopedii cum este Britanica) se afla in renumitele Who’s Who in the World, Whos’ Who in America si Whos’ Who in America Education. Cu toate ca a fost uitat de Romania, Sinor este cel care a ajutat ca specialistii din intreaga lume sa vina la conferinta organizata la Bucuresti de cercetatorul Rodica Pop, printre putinii specialisti din tara in domeniu. Eveniment la care si "Romania libera" este partener media.
