Lumea financiara traieste in aceste zile ceea ce pare a fi cea mai teribila criza cunoscuta vreodata, care depaseste ca dimensiuni si implicatii crahul din 1929 al Wall Street-ului sau criza asiatica din 1997. Ea poate fi un efect pervers si distructiv al globalizarii si poate demonstra ca gigantii mondiali au fost constructii cu picioare de lut. Pana una-alta, bancile centrale pompeaza miliarde in piata financiara, din dorinta de a asigura fluxurile de bani necesare evitarii unui colaps general. Insusi sistemul financiar al lumii a intrat in deruta si marea intrebare este cum vor evolua lucrurile intr-o lume interconectata la maximum. Oamenii se intreaba insa daca miliardele care inunda piata financiara nu sunt un semnal ca bancile centrale au dat drumul la tiparnita de bani, ceea ce ar amplifica inflatia. Pentru a mentine economiile in viata, marile banci centrale au ieftinit la limita posibilului banii.
Americanii se asteapta dintr-o clipa in alta ca Federal Reserves, sistemul american de banci centrale, sa coboare sub 2% dobanda-cheie la care se imprumuta bancile. Atentie, la noi stacheta asta minima este de 10,25%, deci banul e de cinci ori mai scump. Ideea e sa tii in viata asa-numita economie reala, care are nevoie de finantare ieftina. Unul dupa altul se clatina giganti ai lumii financiare, dar prabusirea lor va fi privita de autoritatile americane ca un spectacol dur al capitalismului, care are toate libertatile lumii, dar plateste erorile prin faliment. Justificarea auzita de la Washington a fost aceea ca guvernul nu va sustine pe banii contribuabililor nici macar American International Group Inc., chiar daca un eventual faliment al acesteia ar putea lasa cu buzele umflate 75 de milioane de clienti, in mare parte americani. Dur.
Nu pot sa nu observ insa ca AIG a primit lovitura de gratie de la companiile de rating, care i-au coborat, la unison si simultan, ratingurile. Ceea este interesant insa este raportul trimestrial catre actionari publicat de AIG, in care conducerea companiei descrie cum si-a plasat banii. Surpriza! Citind raportul financiar, observam ca plasamentele AIG, astea din cauza carora are probleme, sunt cotate de aceleasi mari agentii de rating cu ratinguri mari. In general, toti banii sai sunt investiti in produse financiare cu grad investitional si despre care agentiile de rating spun ca sunt putin riscante.
Morala acestei intamplari este aceea ca, in foarte scurta vreme, pietele financiare vor fi aspru reglementate, iar agentiile de rating vor intra sub supravegherea unor autoritati statale. Este posibil chiar ca la Washington, Londra, Bruxelles sau Tokyo sa se discute crearea unei autoritati de control si supraveghere suprastatala a pietelor financiare internationale, pentru a calma si stapani lucrurile. Pana una-alta, speculatiile cu petrol, aur si alte marfuri rare s-au calmat, de vreme ce banii sunt din ce in ce mai putini si sunt cautati de marile banci pentru a-si finanta pierderile.
Criza nu s-a terminat, iar Romania nu este imuna la efectele ei. Totusi este posibil ca Romania sa faca parte din grupul de tari emergente care sa fie nu victimele crizei, ci sa profite indirect de aceasta. Romania are nevoie de dezvoltare, nu a fost teren de speculatii, deoarece era prea saraca pentru asta. Nevoile sale nu sunt sofisticate, ci primare: sosele, scoli, locuinte. Depindem insa in mare masura de piata europeana, care, la randul ei, face afacerile cele mai profitabile cu marele consumator american. Ramane de vazut cum se va salva acesta din criza.
