Cea mai performanta statiune de cercetari pomicole din Transilvania este vanata de "rechini" imobiliari. Terenurile statiunii se afla chiar langa viitoarea autostrada urbana din Cluj. Miza afacerii este de 30 milioane euro. In prezent, statiunea de cercetari pomicole are 366 de hectare si ar urma sa pastreze un lot de 171 hectare de teren. Potrivit deputatului Mircia Giurgiu, acest lucru a fost statuat in Legea cercetarii, care a fost deja aprobata de Parlament. Statiunea urmeaza sa devina institut si sa functioneze in cadrul Universitatii de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj. Acum, exista o adevarata batalie pentru cele 195 de hectare care vor fi retrocedate. Nimeni nu a stabilit amplasamentul exact al acestora.
Potrivit prefectului din Cluj, Calin Platon, angajatii Camerei Agricole din cadrul Primariei Cluj-Napoca insista pentru retrocedarea terenurilor de care Statiunea de Cercetari Pomicole din Cluj-Napoca are neaparata nevoie, pentru ca acolo se afla pomii ce reprezinta bazinele genetice ale unora dintre cele mai valoroase specii de pomi fructiferi din Romania. Aceste parcele de cercetare reprezinta un patrimoniu stiintific deosebit de important, potrivit Academiei de stiinte Agricole. Pentru a salva statiunea, Agentia Domeniilor Statului va oferi la schimb 353 hectare de teren din Cluj-Napoca si din Apahida pentru despagubirea fostilor proprietari ai parcelelor de teren, care au fost expropriati in timpul regimului comunist. In prezent, cele 353 de hectare care vor fi oferite la schimb au o valoare de piata mai mare decat parcelele din livada statiunii, situata pe Dealul Feleacului, care, in plus, insumeaza doar cele 171 de hectare prevazute in Legea cercetarii. Numai ca terenurile statiunii sunt situate pe traseul viitoarei centuri urbane, care va face legatura dintre oras, Autostrada Transilvania si parcul industrial Nokia din comuna Jucu. Asa ca aceste terenuri, a caror valoare de piata depaseste 30 milioane euro, sunt vanate de diversi oameni de afaceri, dupa cum spun satenii din comuna Feleacu, cei care revendica terenurile cu livada. Mai multi sateni au semnat deja antecontracte de vanzare-cumparare pentru terenurile cu pricina si au primit sume importante de bani din partea unor samsari de terenuri, afirma functionari din Primaria Feleacu. Pentru terenurile care vor ramane ale statiunii, fostii proprietari vor primi suprafete echivalente din loturile ce au apartinut fostei societati Agroindustriala Cluj, precum si IAS-ului din Apahida. Intre timp, functionarii din Camera Agricola Cluj au incercat marea cu degetul. Ei au propus Comisiei Judetene de Fond Funciar eliberarea unor titluri de proprietate pentru 87 hectare de teren suplimentare. La verificarea documentelor, angajatii Prefecturii au descoperit ca existau dosare in regula doar pentru 47 de hectare din livada statiunii.
