Eliberarea în Austria a fostului ofiţer KGB, Mikhail Golovatov, considerat de Lituania ca fiind vinovat pentru represiunea violentă de la începutul lunii ianuarie 1991, în urma căreia 14 persoane au fost ucise, este „foarte ciudată” şi arată un amestec al Rusiei şi, de asemenea, subliniază limitele solidarităţii europene, a spus ministrul Justiţiei de la Vilnius, Remigijus Simasius, citat de EUobserver.
La o săptămână după ce autorităţile austriece l-au eliberat pe fostul spion rus căutat în Lituania pentru crime de război, Simasius a declarat că „din dovezile indirecte, se pare că este vorba de influenţa rusească. Desigur că Austria neagă, dar tot ce este legat de acest caz este foarte ciudat, toate explicaţiile care vin dinspre partea rusă precum şi informaţiile care apar din alte surse, indică faptul că acest caz a fost tratat diferit”.
Golovatov, în vârstă de 62 de ani, a fost şeful echipei speciale Alpha din cadrul KGB care, în 1991, a intrat în clădirea televiziunii naţionale din Vilnius ucigând 14 persoane şi rănind sute, chiar în momentul în care statele baltice îşi declarau independenţa faţă de Uniunea Sovietică.
Oficialii austrieci spun că Lituania nu a trimis la timp clarificări legate de cazul Golotov
În urmă cu un an, procurorii lituanieni au emis un mandat european de arestare pe numele fostului spion rus, iar pe 14 iulie, Golotov a fost arestat după ce se întorcea din Rusia. La mai puţin de 24 de ore de la arestarea sa, fostul ofiţer KGB a fost eliberat şi trimis înapoi în Rusia, în ciuda nemulţumirilor Lituaniei şi a cererilor sale de a-l extrăda.
Potrivit unui interviu pe care Golotov l-a acordat agenţiei ruse de presă Ria Novosti, ambasadorul rus la Viena a negociat toată noaptea, la aeroport, eliberarea sa. Oficialii austrieci au spus că nu au probe suficiente împotriva sa şi au dat vina pe Lituania care nu ar fi fost în stare să furnizeze explicaţiile în termenele-limită stabilite de Viena.
Ministrul lituanian de Justiţie a spus că subordonaţii săi nu au făcut nici o eroare, susţinând că „este un abuz din partea oficialilor austrieci să spună că este vorba de fapte istorice, şi nu informaţii reale legate de crima de care este suspectat. Este o dovadă a folosirii standardelor duble pentru că, în orice alt caz, acestea ar fi fost mai mult decât necesar pentru a-l extrăda”. Ministrul Simasius a mai spus, potrivit EUobserver, că Lituania consideră că „Austria a făcut o greşeală” şi că îşi doresc ca Viena „să recunoască acest lucru”. Simasius a mai precizat că Golotov nu este singurul acuzat de aceste crime şi că şi alte persoane au fost judecate şi şi-au ispăşit sentinţele în Lituania.
Simasius a fost de acord cu poziţia comisarului European pentru Justiţie, Viviane Reading, care a spus că Austria avea baza legală de a nu opera mandatul European de arestare fiindcă crimele au fost comise înainte de 2002, atunci când a fost creat acest instrument european. Ministrul lituanian al Justiţiei a precizat că, în acest caz, Austria ar fi trebuit să considere toate mandatele de arestare pentru crime care au avut loc înainte de 2002 ca fiind o cerere pentru extrădare. „Şi desigur persoana despre care vorbim a fost eliberată în cadrul unor proceduri de extrădare”, a mai explicat Simasius.
În replică, premierul Austriei, Werner Faymann a respins, la sfârşitul săptămânii trecute, orice vină a Vienei şi a spus că „Austria este autoritate independentă şi a decis independent”. Totuşi, cotidianul Die Presse scrie că procurorii respectivi au respectat instrucţiunile ministerului de justiţie care este o instituţie politică.
Ambasadorul rus ar fi ameninţat cu „sancţiuni economice şi politice”
Potrivit unui alt oficial austriac, Peter Pilz, parlamentar din partea Partidului Verzilor, ambasadorul rus la Viena le-ar fi ameninţat pe autorităţile locale cu „sancţiuni economice şi politice” în cazul în care fostul ofiţer KGB nu va fi eliberat.
Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a avut o poziţie împăciuitoare spunând că „această chestiune ar trebui discutată la nivel european” şi a catalogat o eventuală rupere a relaţiilor diplomatice între Vilnius şi Viena, care a fost tot mai des evocată de la izbucnirea scandalului, ca fiind „o isterie diplomatică. Un stat solid şi demn nu poate permite aşa ceva, nici măcar discuţii pe această temă”, potrivit ziarului Lithuania Tribune.
