Fosta ministră a Justiţiei care a luat parte la audierile de la Comisia de Etică din PDL i-a trimis premierului Emil Boc o listă cu zece persoane care ar trebui să plece din guvern: secretari de stat şi şefi de agenţii. Primul ministru nu i-a dat nici un răspuns deocamdată şi nici Comisia nu a luat vreo decizie, dar lucrurile ar putea să se precipite după arestările de la Cluj, care au agitat în ultimele săptămâni partidul.
Eurodeputata PDL susţine că partidul va ieşi întărit după curăţarea sa de corupţi, argumentând că independenţa justiţiei este demonstrată chiar prin faptul că democrat-liberali extrem de influenţi au fost arestaţi. Macovei neagă că arestarea primarului Sorin Apostu ar face parte din reglările de conturi din PDL şi spune că Adrian Năstase, care a lansat această ipoteza ar vrea să demonstreze că şi în cazul de la Cluj, ca şi în cazul său, ar fi vorba de dosare politice.
„Nu e vorba de dosare politice”, subliniază Monica Macovei, adăugând că trebuie găsită o soluţie pentru ca şefului DNA, Daniel Morar, să i se prelungească într-un fel mandatul, care îi expiră la începutul anului viitor. Ar fi o idee bună să ajungă procuror general, mai crede Monica Macovei.
Arestarea primarului PDL al Clujului şi a vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, problemele de la Braşov, dar nu numai, sugerează imaginea unui partid corupt. Ce mai poate face PDL până la alegerile din 2012 pentru a schimba această percepţie?
M.M.: Percepţia publică şi realitatea indică faptul că în toate partidele există corupţie şi din acest motiv vorbesc din 2005 încoace despre necesitatea reformării clasei politice. Există corupţie în PDL exact ca şi în PSD sau în PNL. Diferenţa este că în guvernarea PDL şi începând din 2005 aceste cazuri sunt anchetate şi ajung în justiţie, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată până în 2005. Era din când în când cercetat câte cineva din opoziţie, dar nimic mai mult. Deci e adevărat că există corupţie, dar avem un partid care nu intervine în justiţie şi avem oameni de la putere cercetaţi, ceea ce este cel mai important lucru care se întâmplă în societatea românească în ultimii 20 de ani, cel puţin din punctul de vedere al funcţionării unui sistem juridic independent.
V-aţi fi aşteptat din partea premierului Emil Boc la o reacţie mai puternică după arestarea primarului Clujului?
M.M.: În câteva ore de la arestare, Sorin Apostu a fost suspendat din PDL.
Era mai bine pentru imaginea partidului, dacă Emil Boc, cel care l-a promovat şi susţinut pe primarul arestat al Clujului, să-i ceară acestuia demisia din PDL?
M.M.: Din punctul meu de vedere, s-au aplicat statutul şi codul etic. S-a făcut primul pas, e deja suspendat.
Lideri de opinie şi politicieni din PSD suţin că arestările de la Cluj sunt doar reglări de conturi în interiorul PDL sau între şeful statului şi fostul său partid.
M.M.: Nu cred acest lucru deloc. Nici cazul lui Sorin Apostu nu face parte dintr-un dosar politic, nici cel al lui Radu Bica, vicepreşedintele PDL al Consiliului Judeţean Cluj, cum nu sunt dosare politice nici cele ale lui Adrian Năstase, Miron Mitrea, Decebal Traian Remeş etc. Cred că toată lumea s-a convins acum, chiar şi cei care aveau dubii, că nu e vorba despre dosare politice, devreme ce, iată, sunt vizaţi oameni cu funcţii mari în PDL.
Am văzut că inculpaţi din Opoziţie şi chiar inculpatul Năstase încearcă să lanseze această idee că ar fi nu ştiu ce reglare de conturi în PDL. Totul numai pentru a-şi putea susţine propria teză cu privire la propriile-i dosare cum că ar fi politice. De aceea ar vrea să acrediteze ideea că toate ar fi politice, deci şi ale lui. Pe scurt, nu există dosare politice, există doar dosare bazate pe fapte şi probe reale.
Dacă ţinem cont de tradiţiile liderilor locali, e posibil ca până la alegeri să mai fie decapitaţi şi alţi primari, inclusiv ai PDL?
M.M.: Nu ştiu ce se va mai întâmpla, astfel de detalii deţin doar anchetatorii. Pe mine mă bucură faptul că instituţiile statului lucrează foarte bine, fiindcă trebuie să eliminăm corupţia de oriunde este, din orice partid politic, din orice instituţie. În ce priveşte PDL, e singurul care nu intervine în justiţie şi, în al doilea rând, democrat-liberalii ar trebui să-şi dea seama că vor ieşi întăriţi, fiindcă se curăţă de cei corupţi.
Dincolo de ceea ce spuneţi, nu toate instituţiile statului funcţionează pe frontul anticorupţie, iar în exemplele anterioare vorbiţi mai degrabă despre rolul DNA.
M.M.: La Cluj au lucrat şi judecătorii, pentru că ei au dat mandatele de arestare. Ştim că în cazurile cu politicieni judecătorii au tergiversat ani de zile, dar acum au început să se mişte mai repede sub presiunea publică, sub cea a Comisiei Europene. În ceea ce priveşte imaginea PDL, nu cred că va avea de suferit dacă ne amintim de senatorul PSD Cătălin Voicu.
Ţin minte şi acum două citate ale acestuia: „Acolo unde nu am obţinut achitare, am obţinut suspendare” şi „Chiar dacă pierdem alegerile, reţeaua funcţionează”, fiind vorba despre reţeaua de poliţişti, procurori şi judecători. Noi vrem să nu mai existe aceste reţele.
Comisia etică din PDL a început anchetarea funcţionarilor de rang înalt ai PDL?
M.M.: S-a făcut o comisie la nivelul Biroului Permanent Naţional (BPN) şi am audiat şi intervievat circa 50 de persoane din rândurile secretarilor de stat şi ai şefilor de agenţii. Nu ne-am întâlnit la nivelul Comisiei de Etică pentru a lua o decizie, dar, personal, am trimis premierului şi colegilor mei propunerile mele.
Ce fel de propuneri?
M.M.: Propuneri despre persoanele care nu sunt potrivite din punct de vedere profesional sau din punctul de vedere al integrităţii pentru a ocupa funcţiile deţinute în acest moment.
Cam câte persoane de acest fel aţi identificat?
M.M.: 10.
10 din cei 50 de secretari de stat sau şefi de agenţii?
M.M.: Da. Urmează o decizie a Comisiei de Etică a PDL şi o decizie a premierului. Propunerile mele nu vizează persoane care nu corespund Codului Etic, nu sunt persoane cu dosare penale, ci doar care, din punctul meu de vedere, sunt nepotrivite.
Au probleme de integritate, de moralitate?
M.M.: Câte un pic din fiecare.
Ce fel de probleme. Au prea mulţi bani şi nu pot explica de unde?
M.M.: Sunt mai multe chestiuni, inclusiv ce pregătire are fiecare dintre ei în raport cu funcţia ocupată sau ce obiective şi-a propus.
Comisia de Etică îi evaluează şi pe miniştri?
M.M.: Nu, doar premierul face astfel de evaluări.
Înainte ca premierul să dea un răspuns listei dvs., Emil Boc s-a grăbit să ceară Comisiei de Etică să facă un raport referitor la declaraţiile publice ale membrilor PDL, cum este, de pildă, Cristian Preda. E o idee bună?
M.M.: Cred că e o cerere care ar trebui trimisă mai degrabă biroului de presă, fiindcă e normal să vrea să ştie ce declară membrii de partid, dar vreo investigaţie sau verificare cu privire la cei care fac declaraţii publice nu mi se pare o idee bună: nu suntem nici la PCR, nici la PSD.
PDL şi-a completat luna trecută conducerea cu mai multe funcţii de secretari executivi în care au fost desemnate persoane cercetate penal sau anchetate de ANI: fostul ministru al Muncii Ioan Botiş, Gheorghe Falcă, milionarul Marin Anton. Ce semnal vrea să dea PDL prin această mişcare?
M.M.: Au fost numiri nepotrivite şi sunt intrări pe uşa din dos, nu prin alegeri la Convenţia Naţională.
În jur de 40 de democrat-liberali cu diverse funcţii apar în situaţiile DNA ca fiind cercetaţi penal. Partidul are o situaţie clară a acestora pe care a discutat-o în BPN?
M.M.: Eu am trimis Comisiei de Etică acum circa două săptămâni o listă cu cei trimişi în judecată, folosind tot informaţiile publice, şi cred că sunt în număr de 20. În orice caz, toţi aceştia trebuie verificaţi de Comisia de Etică.
Traian Băsescu s-a plâns din nou de judecători, acuzându-i că au intrat de prea multe ori pe teritoriul puterii executive. Care ar fi soluţia pentru ca aceşti magistraţi să nu-şi mai depăşească terenul în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) nu intervine?
M.M.: Ar fi necesară o prevedere clară în acest sens în Constituţie, dar până la modificarea ei mai este un drum lung, din păcate. Soluţia e ca judecătorii să-şi înţeleagă mandatul şi aş adăuga că există două decizii ale curţilor de la Luxemburg şi CEDO: Curtea de la Luxemburg acum două luni de zile le-a dat peste nas judecătorilor români spunându-le că au aplicat greşit, că nu trebuiau să aplice din start corecţia europeană privind discriminarea în cazul salariilor şi în ceea ce priveşte categoriile profesionale.
Cu toate acestea, în România nu s-a întâmplat nimic, nu am auzit nici de recursuri, nici de sancţiuni, deşi acele hotărâri sunt date împotriva legii europene şi împotriva legislaţiei române. La fel în ceea ce priveşte cele 400 de cazuri care au fost respinse la CEDO. Aceste date ar trebui să-i facă pe judecători mai atenţi.
Dar cum pot fi schimbate lucrurile?
M.M.: Prin implicarea CSM, avem, din păcate, de-a face cuun CSM care nu sancţionează.
Înalta Curte trece printr-o criză de credibilitate după ce mai mulţi judecători de aici au fost acuzaţi de corupţie. Ce trebuie schimbat în acest sistem?
M.M.: În primul rând, CSM ar trebui să facă acum rapid un control individual pe fiecare judecător. S-a programat un control de fond în februarie, dar nu cred că problemele se rezolvă prin controale-mamut, care ţin luni de zile. În al doilea rând, trebuie schimbate criteriile de ajungere la Înalta Curte. Sunt de acord cu impunerea unui concurs, deşi acest lucru ţine şi de cine şi cum îl organizează. La acest concurs aş adăuga o testare de integritate, de către psiholog, nu e o problemă, nu costă mult. În plus, ar fi neapărat necesară o evaluare publică a carierei şi deciziilor luate de persoana care vrea să ajungă la Înalta Curte.
Deci aş face publice toate hotărârile judecătoreşti din ultimii zece ani, pentru ca toată lumea să vadă cum scrie, cum gândeşte şi ce soluţii a dat. Publicitatea deciziilor ar putea fi folosită şi pentru avansările de la Curţile de Apel sau de la tribunale şi în general la orice promovare în sistemul de justiţie. Pe de altă parte, oricum toate aceste decizii ar trebui să rămână publice. Aşa se întâmplă şi în SUA, candidaţii sunt întrebaţi de ce au luat anumite decizii, cum au gândit atunci, cum argumentează acum etc.
O serie de judecători tergiversează procesele cu oameni influenţi şi nu păţesc nimic, fiind complici la „reţeaua” despre care vorbea senatorul PSD Cătălin Voicu. Când ar trebui să primească sancţiuni?
M.M.: Trebuie schimbată urgent atitudinea inspectorilor CSM atunci când aplică Legea prinvind răspunderea disciplinară a magistraţilor. Trebuie adăugate şi situaţiile în care sancţiunea să fie şi excluderea: de pildă, nu ţi-ai completat la termen Declaraţia de avere, nu ai făcut publică hotărârea în termenul dat sau există o diferenţă pe care nu o poţi justifica între Declaraţia de avere şi veniturile reale, aici excluderea trebuie să fie imediată. Inspecţia Judiciară trebuie să acţioneze rapid şi pentru cazurile în care intervine prescripţia.
Este inacceptabil şi alte societăţi s-ar fi cutremurat, iar judecătorii ar fi zburat a doua zi dacă ar fi avut de-a face cu cele două cazuri de anul acesta: în aprilie, deputatul PSD Savu, condamnat la trei ani cu închisoare – proces, fond şi apel, iar apoi la recurs au avut loc şapte-opt termene la Curtea de Apel Bucureşti, iar între două termene s-a prescris răspunderea penală şi totul a fost inutil.
Nu trebuie să rămână în această profesie judecători care ţin un dosar, cu intenţie sau nu, pentru ca în cele din urmă să intervină prescripţia. Deci din aprilie până în noiembrie CSM nu a făcut nici o cercetare în acest sens. Celălalt caz vizează două infracţiuni din dosarul lui Dinu Patriciu, aflat la Tribunalul Bucureşti de 5 ani, nejudecat. Cei care au ţinut acest dosar atâta vreme fără să judece trebuie daţi afară.
Lui Daniel Morar îi expiră mandatul de şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) la începutul anului viitor. Credeţi că fără el procuratura anticorupţie va fi la fel de eficientă?
M.M.: Cred că cel mai important lucru este, într-adevăr, persoana care lucrează. Şi am văzut cum funcţionează anumite instituţii în funcţie de persoanele care sunt în fruntea lor. Există şi alţi procurori verticali, dar nu oricine poate conduce DNA.
Eu sper să se găsească o soluţie ca dl Morar să conducă şi mai departe activitatea de anchetă. Este o persoană puternică, excepţională, care a reuşit să realizeze această independenţă a DNA şi celor din jurul lui le-a dat curajul şi puterea de a nu le păsa pe cine cercetează, indiferent dacă este ministru, parlamentar, la putere sau în opoziţie. Sigur, nu tot DNA este la fel de bun, dar există un grup de procurori care-şi fac bine treaba.
L-aţi vedea ca procuror general?
M.M.: Da. În opinia mea, ar fi o ideea bună să ajungă acolo.
Noul CSM este format din oameni mai tineri. Credeţi că sunt mai puţin legaţi de tradiţia sistemului, dar funcţionează o anumită inerţie?
M.M.: Pe mine nu m-aţi auzit niciodată că s-a reformat CSM. Este un eşec: a blocat reformele şi nu face nimic pentru curăţarea sistemului.
Există un curent politic care insistă pentru modificarea Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), în care UDMR joacă rolul protagonistului. Credeţi că partenerii de guvernare ai PDL au trecut deja în partea cealaltă?
M.M.: Nu, nu cred şi mă voi implica direct în această chestiune. Oricum, ANI s-a născut foarte greu şi de la început UDMR nu a fost de acord, nici liberalii, cu care eram atunci în guvern. De atunci, o dată la trei luni, cineva vrea să atace ANI. Este vorba depre politicieni vulnerabili, care vor să scape de orice control.
Acum o lună Elena Udrea a lansat ideea candidaturii dvs. la Primăria Generală a Capitalei. Între timp, aţi primit o astfel de ofertă pe canale oficiale?
M.M.: Nu am discutat niciodată cu nimeni despre acest lucru.
În BPN nu s-a discutat?
M.M.: Nu.
