Iritată de criticile americane privind drepturile omului în Rusia, Moscova a anunţat o reglementare ce ameninţă blocarea importurilor de carne provenite din SUA, reprezentând o jumătate de miliard de dolari anual.
Decizia a intervenit după votarea în Congresul american a „Magniţki Act”, o măsură vizând oficialii ruşi implicaţi în moartea scandaloasă a unui avocat într-o închisoare din Moscova. Importul de carne (porcină şi bovină) din Statele Unite este blocat după ce vineri Parlamentul rus a adoptat rapid o nouă reglementare prin care se cere fiecărei firme exportatoare să dovedească absenţa sau prezenţa unui aditiv alimentar utilizat de crescători. Substanţa, ractopamină, destinată obţinerii cărnii mai slabe şi cu mai multe proteine, este ilegală în Europa, în timp ce autoritatea americană de resort consideră că nu este periculoasă. Autorităţile sanitare ruse, care până acum nu au văzut nici un inconvenient ca cetăţenii ruşi să absoarbă ractopamină, au schimbat brusc registrul la câteva ore după ce Congresul american a votat „Magniţki Act”, după numele avocatului decedat într-o închisoare din Rusia, o sancţiune în numele drepturilor omului, contra Moscovei.
Aşa-numita „listă Magniţki” prevede interdicţia călătoriilor şi îngheţarea averilor din SUA ale circa 60 de persoane implicate în moartea în detenţie a lui Serghei Magniţki, închis pentru că dezvăluise uriaşe deturnări de fonduri de către funcţionari ruşi din Ministerul de Interne. Decedat la 37 de ani, după un an de închisoare unde a fost supus violenţelor şi privat de îngrijiri medicale, el a devenit pentru Occident un simbol al atingerii drepturilor omului în Rusia. Legea urmează a fi promulgată de preşedintele Obama, dar diplomaţia rusă a ameninţat imediat Washingtonul cu riposte. Serghei Lavrov, ministrul de Externe, a precizat că Moscova va interzice intrarea pe teritoriul rus a „americanilor care au violat drepturile omului”. In Dumă, Alexei Puşkov a declarat că „în Rusia credem că este o lege antirusă”.
Dedesubturile
Moartea avocatului Magniţki, în 2009, a aruncat o lumină crudă asupra mecanismelor de predatorizare a societăţilor străine din Rusia. Magniţki era angajat la Hermitage Capital, cel mai mare fond străin de investiţii prezent în Rusia din 1996, dar a fost imediat arestat după ce a dezvăluit deturnarea a câteva sute de milioane de dolari. A fost acuzat de fraudă fiscală, iar şeful Hermitage Capital, finanţistul William Browder, a fost considerat „o ameninţare pentru capacitatea de apărare a ţării, a securităţii statului, ordinii publice”. O decizie venită de la FSB, serviciile secrete devenite ultraputernice de când Rusia este condusă de Putin, fost agent KGB, poliţia politică şi serviciile secrete sovietice. Browder, declarat persona non grata, nu a mai fost lăsat să intre în Rusia. Fondul britanic mai deţine trei entităţi juridice în Rusia, inactive şi pe cale de a fi lichidate. În 2007, 25 de poliţişti au percheziţionat birourile celor trei firme din Moscova, au plecat cu două microbuze pline cu calculatoare, dosare, documente, titluri de proprietate. Nici Browder, nici juriştii săi nu au înţeles ce se întâmpla, dar după câteva luni au descoperit că cele trei firme nu se mai aflau în proprietatea Hermitage. În Rusia, acest gen de maşinaţiune nu este rar şi se numeşte „redestvo”, de la cuvântul englez „raid” – crezi că deţii o întreprindere înfloritoare şi într-o dimineaţă descoperi că nu îţi mai aparţine. 
