Chiar şi după ce o prestigioasă instituţie britanică le-a arătat şefilor din sistemul sanitar cum să facă economii, multe medicamente scumpe sunt menţinute pe listele de compensate.
România aruncă cu banii pe medicamente scumpe. Suntem singura ţară din Europa care alocă consumului de medicamente cam tot atât cât dă şi pentru spitale. Sistemul de sănătate şi-a atins limitele. De când s-a pus problema unei noi legi a sănătăţii, astfel de declaraţii au tot fost aruncate în spaţiul public. Ieri, preşedintele Casei Naţionale de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, a venit inclusiv cu cifre care sprijină aceste afirmaţii, în cadrul unei conferinţe de presă. „Consumul de medicamente reprezintă 36% din totalul bugetului CNAS, iar pentru spitale se alocă 38%. Este adevărat că sistemul este subfinanţat, dar observăm că bugetul alocat medicamentelor a crescut în detrimentul scăderii serviciilor în spitale”, a spus Duţă.
„Nu mai avem pe cine să impozităm”
Totuşi, când autorităţile au avut ocazia de a schimba lucrurile, nu au făcut-o. În decembrie, anul trecut, când s-a stabilit bugetul CNAS pe anul 2012, distribuţia resurselor s-a făcut exact ca în ceilalţi ani, cu mai mulţi bani alocaţi medicamentelor şi spitalelor, în detrimentul altor domenii. „În ultimii cinci ani, bugetul sănătăţii s-a dublat de la 10 miliarde de lei la 20 de miliarde de lei, dar distribuţia acestei creşteri a lăsat de dorit. De acum încolo trebuie să vedem cum administrăm fondurile transparent şi să luăm decizii astfel încât operatorii privaţi să poată opera şi ei pe piaţa românească, pentru că nu mai avem pe cine să impozităm. Am impozitat şi pensiile, practic nu mai avem de unde să colectăm bani şi să creştem fondurile”, subliniază chiar preşedintele CNAS.
Consumul de medicamente nu se reglează din pix
Dacă autorităţile conştientizează această situaţie, apare atunci întrebarea: de ce nu acţionează? Iar răspunsul e cumva cel aşteptat. „E greu de făcut”.
Directorul general al CNAS, Dorin Ionescu, explică motivele. „Din anul 2008, creşterea bugetului s-a dus către medicamente şi spitale. Nu poţi să scazi finanţarea pe aceste segmente dintr-o dată şi să dai în altă parte, să zicem, către medicina primară, la medicii de familie. De ce? Pentru că sistemul merge din inerţie – acelaşi număr de medici vor prescrie acelaşi număr de reţete pentru acelaşi număr de bolnavi, iar eu nu pot să reglez asta din pix”, susţine Dorin Ionescu. Acesta spune că sistemul nu poate fi reformat decât pas cu pas, mergând către „punctele vulnerabile”. „Dacă scădem sumele pentru medicamente, nu reaşezăm sistemul. Momentan, vorbim despre nişte nevoi induse. Putem totuşi să luăm fiecare grupă de boli şi să stabilim reguli. În cazul hipertensiunii, de exemplu, să decontăm numai trei scheme de tratament”, exemplifică acesta. Dacă există atunci metode, de ce nu sunt ele puse în aplicare? „Pentru că există 25.000 de boli şi pentru fiecare trebuie făcute protocoale. Anul acesta vom veni cu scheme de tratament pentru bolile scumpe, adică acolo unde doare mai tare”, vine din nou Dorin Ionescu cu răspunsul.
Jumătăţi de măsură
Sumele decontate de CNAS pentru medicamentele compensate şi gratuite ar putea să mai scadă dacă prin revizuirea listelor de compensate s-ar acorda o importanţă mai mare medicamentelor generice (fără patent). Totuşi, din cei 5,7 de milliarde de lei alocate fondului de compensate, numai 1,9 revin genericelor şi 3,8 medicamentelor inovative, după cum susţine Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). „Nu e de mirare că se întâmplă aşa, din moment ce Comisia de Transparenţă a Ministerului Sănătăţii s-a întrunit, în 2008, în birourile firmelor de medicamente”, a afirmat Dragoş Damian. Nu în ultimul rând, recentul raport al NICE, un prestigios institut britanic, a arătat clar la ce medicamente ar trebui să renunţe Ministerul Sănătăţii pentru a face economii. Cu toate acestea, specialiştii MS au decis limitarea subvenţionării, dar menţinerea medicamentelor pe lista compensatelor. Este vorba despre Ginko Biloba, care se va utiliza numai în faza predemenţială a Alzheimer, Eritropetina, care va fi prescrisă în insuficienţa renală cronică şi în anemia provocată de chimioterapie, precum şi Endorsteina, care va fi prescrisă numai pentru indicaţia din autorizaţie, adică în afecţiunile pulmonare obstructive cronice.
