Aproape 8.700 de accidente grave într-un an. Aproape 8.300 de răniți grav. Peste 1.900 de morți. În România, numărul deceselor în accidente rutiere este dublu față de media Uniunii Europene.
„În anul 2016 au fost înregistrate 8.686 de accidente rutiere grave, în urma cărora au fost vătămate grav 8.285 de persoane, iar 1.913 au decedat”, arată statistica rece a Poliției Rutiere, transmisă la solicitarea “României libere”.
În 2017, tragediile rutiere continuă cu aceeași constanță. “De asemenea, în perioada 01 ianuarie-22 august 2017, au fost înregistrate 5.029 de accidente rutiere grave, în urma cărora au fost vătămate grav 4.763 de persoane, iar 1.112 au decedat”, arată Poliția Rutieră.
Luând în calcul cifrele anului trecut, rezultă că pe șoselele din România au loc, în medie, 723 de accidente grave pe lună. Sau 24 pe zi. Unul pe oră. În aceste accidente, sunt grav rănite 690 de persoane pe lună sau 23 pe zi. Mai grav, în fiecare lună mor 159 de oameni în accidente rutiere, ceea ce înseamnă o medie de cinci decese pe zi.
Apoi vine statistica Institutului de Medicină Legală “Mina Minovici”, care o completează pe cea a Poliției. Potrivit IML, în 2016 au murit în accidente rutiere 2.090 de oameni. Cu aproape 200 mai mulți decât a anunțat Poliția, ceea ce înseamnă că tot atâți răniți grav nu au supraviețuit.
Poliția susține că principala cauză pentru aceste tragedii este viteza excesivă. Statistic, da, este corect. În realitate, însă, lipsa infra-structurii provoacă cele mai multe accidente grave, chiar dacă în mod indirect.
Luăm drept exemplu cazul unui șofer care străbate mii de kilometri pe lună cu mașina. Bogdan Alexandru (40 de ani) este inginer geolog. E bucureștean, dar lucrează la Beiuș, județul Bihor. În fiecare weekend vine acasă, 518 kilometri dus, vinerea, și pleacă înapoi spre Beiuș, 518 kilometri, duminica. Și asta în fiecare săptămână. Face între șase ore și jumătate și șapte ore pe sens. “Dar, dacă aș respecta toate limitele de viteză, aș face peste nouă ore, cel puțin. În schimb, dacă ar exista autostradă, aș face chiar și patru ore”, spune Bogdan Alexandru.
Concret, șoferii tind să accelereze, mai ales pe distanțe mai lungi, pentru că altfel și-ar petrece toată ziua pe drum. Distanțe pe care le-ar parcurge în două, trei ore pe autostradă le consumă o jumătate de zi pe șoselele aglomerate, cu o singură bandă pe sens, din România. Iar dacă un astfel de șofer este implicat într-un accident rutier, aceeași statistică rece a Poliției va spune: viteză!
Doar Bulgaria stă mai rău ca noi
Comisia Europeană (CE) spune, în principiu, același lucru. După ce a atras atenția că, în România, numărul deceselor în accidente rutiere este de 97 la un milion de locuitori, aproape dublu față de media UE, de 50 de decese la un milion de locuitori, CE a spus răspicat că lipsa autostrăzilor este cauza principală pentru numărul mare de morți pe șosele.
În conferința anuală dedicată siguranței rutiere, oficialii Comisiei Europene au explicat că majoritatea accidentelor mortale sunt coliziunile frontale, care nu se pot petrece pe autostrăzi, acestea având sensurile de mers separate fizic cu parapete. În consecință, lipsa autostrăzilor provoacă și cele mai multe coliziuni frontale și, implicit, cel mai mare număr de morți și răniți grav. Iar când au spus aceste lucruri, oficialii CE vorbeau strict despre situația României. Tot ei au mai menționat drept cauze pentru numărul mare de decese în accidente rutiere, referindu-se tot la țara noastră, lucrările de reparații prost semnalizate, gropile din carosabil sau străzile neiluminate.
În statistica CE, România este depășită doar de Bulgaria la accidente rutiere mortale, cu 99 de decese la un milion de locuitori. Prost stau și Letonia (80 de decese la un milion de locuitori), Polonia (79) și Grecia (75). La polul opus sunt Suedia (27 de decese la un milion de locuitori), Marea Britanie (28) și Olanda (33).
București – peste 100 de accidente pe lună
Cu un parc auto de aproximativ 1,5 milioane de mașini, în București se înregistrează peste o sută de accidente rutiere grave pe lună. De la începutul anului până în prezent au fost 764, potrivit Poliției. Și nu este de mirare. Compania de navigare și cartografiere TomTom, lider mondial pe acest segment, a întocmit un clasament al celor mai aglomerate orașe din Europa, iar Bucureștiul a ocupat primul loc. Potrivit businessinsider.com, firma a colectat date timp de 9 ani și a analizat cât timp -suplimentar petrec șoferii în trafic. Astfel, Bucureștiul s-a clasificat drept cel mai aglomerat oraș european din punct de vedere al traficului, urmat de Moscova, Sankt Petersburg, Londra, Marsilia, Roma, Paris, Bruxelles, Manchester și Atena.
Autostrăzile electorale – se promit multe, iar ce se face se surpă
În acest moment, în România sunt aproximativ 730 de kilometri de autostradă funcționali. Cei mai mulți, în jur de 570 de kilometri, au fost construiți după 1990, dar la prețuri peste media europeană și la o calitate mult sub -această medie. Ultimul exemplu este lotul de 22 de kilometri Cunța–Săliște, inaugurat în noiembrie 2014 de Victor Ponta, cu două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale, care s-a surpat la doar un an de la darea în folosință, deși a costat aproape 183 milioane euro.
Acești 570 de kilometri construiți în ultimii 27 de ani au costat România 14 miliarde de lei, adică 3,1 miliarde de euro, excluzând costurile de întreținere și reparații. Alte aproape 40 de milioane de euro au fost irosite pe studii de fezabilitate care nu au fost folosite niciodată.
Per total, dacă ne raportăm la toți cei 730 de kilometri de autostradă funcționali din țară, rezultă că, în prezent, în România sunt 38 de milimetri de autostradă pe cap de locuitor, ceea ce ne plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.
PSD a promis, în programul de guvernare, construirea a nu mai puțin de șase autostrăzi: Constanța-Nădlac, Autostrada Moldovei, Autostrada Transilvania, Autostrada Pitești-Craiova, Drum expres București-Craiova-Timișoara și Autostrada Tg. Mureș-Iași. N-a spus, însă, și când vor fi gata.
