Manualele de română, așa cum arată acum, sunt metoda cea mai sigură de a omorî în fașă entuziasmul celor mai pasionați elevi.
Zilele acestea, se finalizează, după contestații, rezultatele examenului de capacitate 2014, iar vineri începe înscrierea la licee. Primele rezultate la evaluarea naţională, înainte de contestaţii, au fost anunţate deMinisterul Educaţiei pe 27 iunie. Dintre cei aproape 160.000 de elevi care au dat examenul de capacitate 2014, 113.250 (70,8%) au obţinut medii peste 5. Pe materii, la română 73,1% au luat note peste 5, iar la matematică 72,9%. Deşi procentele la nivelul mediilor sunt aproximativ egale, există o răsturnare a raportului dintre matematică și română: potrivit datelor Ministerului Educaţiei, notele de 10 la matematică (4.300) au fost de opt ori mai numeroase decât cele de la română (538).
Pentru prima dată în ultimii ani, proba la limba și literatura română pune mai multe probleme decât cea la matematică. Pentru oricine se uită la subiecte în căutarea explicației, lucrurile devin limpezi, iar reacția Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți și a Consiliului Național al Elevilor, care au depus un memoriu la minister după afișarea rezultatelor de la evaluarea națională, e absolut justificată.
Mai mult decât atât, în cazul ambelor probe, contestațiile au vizat și întocmirea baremului de corectare, gândit fără o nuanțare necesară în funcție de gradul de dificultate al subiectului sau de capacitățile creative și imaginative ale elevului. Atât la română, cât și la matematică, punctajul acordat unui exercițiu de dificultate mică sau medie – nivel de clasa a V-a – a fost adesea egal sau mai mare decât cel alocat unei probleme complicate, care solicita cunoștințe avansate, gândire logică și imaginație. Trăgând linia, baremul a nedreptățit elevii buni, bine pregătiți, lăsând în schimb loc unor statistici călduțe și reconfortante pentru MEN.
