Liderii Uniunii Europene vor încheia vineri summitul de două zile, prin aprobarea unei reforme limitate a tratatului Schengen, numirea unui nou director al Băncii Centrale Europene şi salutând viitoarea aderare a Croaţiei, potrivit NewsIn.
Ei urmează să discute şi subiecte de politică externă, Siria, Libia şi procesul de pace din Orientul Mijlociu figurând printre priorităţi, relatează DPA.
În replică la apelurile Franţei şi Italiei privind reintroducerea controalelor la frontierele interne, pe fondul afluxului de imigranţi din Africa de Nord, liderii UE urmează să aprobe un astfel de mecanism, dar numai în „circumstanţe de excepţie”:
În prezent, controalele la frontiere pot fi reintroduse pentru o perioadă de până la 30 de zile, în cazul unor ameninţări la adresa securităţii naţionale. Această clauză a fost invocată în timpul summiturilor sau evenimentelor sportive majore, dar nu acoperă în mod explicit cazul unui aflux brusc de imigranţi.
Potrivit proiectului de declaraţie finală, liderii UE vor cere Comisiei Europene să prezinte la începutul toamnei propuneri pentru reforma Schengen, avertizând că eventualele controale la frontiere ar trebui reintroduse numai „ca ultimă soluţie (…), într-o situaţie cu adevărat critică (…), pentru o perioadă strict limitată de timp”.
Surse diplomatice au declarat că ţările din estul şi centrul Europei, adică cei mai noi membri ai spaţiului Schengen, au fost cele mai precaute în aprobarea a ceea ce percep drept un posibil regres în domeniul libertăţii de circulaţie în UE.
De asemenea, liderii europeni urmează să îl numească pe şeful băncii naţionale italiene, Mario Draghi, la conducerea Băncii Centrale Europene (BCE), pentru un mandat de opt ani, începând din 1 noiembrie.
Proiectul de declaraţie finală pune capăt speculaţiilor potrivit cărora o dispută franco-italiană privind reprezentarea în conducerea BCE ar putea bloca numirea.
Tot vineri, Croaţia ar urma să primească undă verde pentru finalizează negocierilor de aderare la UE până la sfârşitul lunii, ceea ce deschide calea pentru ca Zagrebul să devină al 28-lea membru al Uniunii în iulie 2013.
Liderii nu vor preciza, însă, o dată exactă pentru aderare şi vor sublinia că ţara balcanică va fi monitorizată „până la aderare”, în special în domeniul justiţiei şi al libertăţilor fundamentale.
Participanţii la summit îi vor cere din nou liderului libian Muammar Gaddafi să „renunţe imediat la putere” şi îşi vor reitera susţinerea faţă de „transformarea democratică a Libiei”.
Însă, pe fondul nemulţumirii din ce în ce mai mari faţă de intervenţia militară a NATO, o referire inclusă într-un proiect anterior de declaraţie, privind „cea mai rapidă încheiere a conflictului din Libia”, ce rămâne „o prioritate pentru Uniunea Europeană”, ar fi fost scoasă.
Liderii ar urma să salute şi înăsprirea sancţiunilor UE vizând regimul preşedintelui Bashar al-Assad, care au intrat în vigoare vineri. Ei vor cere Consiliului de Securitate al ONU să „ofere un răspuns adecvat la situaţia din Siria”.
Planurile palestinienilor de a cere în septembrie, la ONU, recunoaşterea statului lor, dosar ce ameninţă să divizeze UE, se află pe agenda discuţiilor cu uşile închise şi sunt prevăzute declaraţii în acest sens.
