Sommet-ul Francofoniei de la Bucuresti a avut parte de un final tensionat, dupa ce o propunere de ultima ora, referitoare la recentul conflict israelo-libanez, i-a impartit pe participanti in doua tabere. Divergentele au dat peste cap programul anterior stabilit, dezbaterile pentru adoptarea Declaratiei finale prelungindu-se cu cateva ore bune. Pana la urma, gratie negocierilor purtate de reprezentantii Romaniei, Frantei, Canadei si Egiptului, textul final a fost adoptat in unanimitate.
Disensiunile au izbucnit dupa ce ministrul egiptean de Externe, Fayza Aboul Naga, a adus un amendament la proiectul Declaratiei finale. Paragraful propus suna astfel: „Ne bucuram ca au incetat complet ostilitatile si ca in Liban s-a instaurat calmul si reinnoim solidaritatea noastra cu populatia libaneza care a suferit din nou”.
Abordare dezechilibrata
Dupa cum a reiesit la conferinta de presa, acest text, desi era agreat de majoritatea statelor reprezentate la Sommet, nu intrunea adeziunea Canadei. Premierul canadian, Stephen Harper, a insistat ca trebuie recunoscute victimele ambelor tari beligerante. „Organizatia Internationala a Francofoniei nu poate recunoaste victimele Libanului fara sa recunoasca si victimele Israelului. Trebuie recunoscuta intreaga suferinta provocata de razboi, nu doar cea bazata pe nationalitatea celor care au suferit. Comunitatea internationala doreste ca Rezolutia 1701 a ONU sa nu fie contrazisa”, a declarat Harper.
Deoarece n-a participat la conferinta de presa, premierul Calin Popescu Tariceanu si-a precizat pe coridor punctul de vedere referitor la spinoasa chestiune: „Si eu sunt de parere ca Declaratia de la finalul Sommet-ului nu poate fi dezechilibrata in favoarea unei singure parti, cand stim ca in conflictul libanez au existat, din pacate, doua parti. Nici noi, Romania, nu putem fi de acord cu o astfel de propunere”.
S-or intelege, nu s-or intelege?
Dupa-amiaza, suspansul plana asupra intregii reuniuni, sutele de ziaristi asteptand rezultatul deliberarilor si textul Declaratiei de la Bucuresti. Verdictul a venit la ora 16,30. Intr-o ultima conferinta de presa, secretarul de stat in MAE pentru Francofonie, Cristian Preda, a anuntat ca „a fost depasita o discutie foarte dura”. Potrivit lui Preda, Franta a venit cu un alt text care, pana la urma, dupa negocieri in care s-a implicat si Romania, a inlocuit varianta propusa de Egipt. Varianta finala contine deosebiri de nuanta: „Deplangand tragedia din Liban si consecintele dramatice pentru ansamblul populatiilor civile, solicitam o incetare totala a ostilitatilor si reintoarcerea la calm in aceasta tara”.
Preda si-a exprimat satisfactia ca Declaratia finala a Sommet-ului a fost adoptata prin consens. Textul, a precizat el, a facut obiectul a 25 de runde de negocieri derulate ieri si in zilele premergatoare reuniunii. Oficialul roman nu a dorit insa sa intre in amanunte legate de aceste consultari si s-a ferit sa comenteze textul final.
Apel pentru pace si dezvoltare
Declaratia de la Bucuresti este un document destul de stufos, redactat in 61 de puncte si cuprinzand trei mari capitole: „Prin francofonie spre o societate a cunoasterii”, „Dimensiunea politica a francofoniei” si „Focare de criza; modalitati de iesire din criza”.
Ultima parte este dedicata unor tari cu probleme de natura conflictuala, umanitara sau politica – Libanul, Coasta de Fildes, R.D. Congo, Haiti, Mauritania, Togo, Republica Centrafricana, Ciad, Sudan (regiunea Darfur, Burundi, Comore, Camerun, teritoriile palestiniene). Desi presedintele Traian Basescu declara ca la sommet au fost discutate si crizele din Balcanii de Vest si Transnistria, acestea nu au fost mentionate in declaratie.
Tarile semnatare fixeaza noi modalitati de colaborare pentru stingerea conflictelor armate, pentru dezvoltare si asigurarea dreptului la educatie in statele francofone sarace.