O data cu liberalizarea capitalului si intrarea Romaniei in Uniunea Europeana s-a observat o corelare a bursei autohtone cu celelalte burse internationale. Exista insa un element de baza bursier care face constant nota discordanta, acesta fiind lichiditatea, adica volumul tranzactiilor din piata.
Fireste ca in ultima perioada volumul tranzactiilor BVB, cu foarte mici exceptii, a fost redus si chiar foarte redus, atingand minime incredibile pentru o piata de capital a carei capitalizare este acum de peste 36 mld. euro. Este adevarat ca acest indicator al pietei de capital a suferit in ultima perioada si influenta evolutiei cursului leu-euro, dar aceasta a fost redusa pe ansamblu. Lichiditatea pietei spot a fost in anul 2007 de 18 mld. lei (13,8/BVB si 4,25/Rasdaq), adica 5,41 mld. euro, din care numai IPO la TGN a realizat circa 50%, ceea ce inseamna ca in piata inca exista suficiente disponibilitati. In acest caz lichiditatea medie zilnica a BVB a fost de 55,21 mil. lei (16,6 mil. euro), cuvenite celor 250 sedinte de tranzactionare, timp in care maximul a fost atins pe 8 iunie, cu 358,12 mil. lei (109 mil. euro, vanzare pachet Kandia), iar al doilea maxim a fost pe 11 decembrie, cu 290,17 mil. lei, o data cu tranzactia IPO la TGN. Un minim al lichiditatii a fost inregistrat pe 14 iunie, la 27,38 mil. lei.
Chiar si pe o piata in crestere relativa, cum a fost pe 6 martie BVB, lichiditatea a fost doar de 21,7 mil. lei (5,8 mil. euro), in scadere cu 45% fata de media acestui an, de 40,1 mil. lei, si cu 60,6% mai mica decat cea din anul 2007. Asa cum era de asteptat perdantele evolutiei au fost actiunile pietei Rasdaq, care cunosc o atractivitate scazuta fata de investitori (azi 4,48 mil. lei sau 1,21 mil. euro) si care au pierdut pe 6 martie 22,8% fata de media anului 2008 si 93% fata de cea din anul 2007.
Totusi, cea mai mica lichiditate din acest an, dar si din ultimul an si jumatate a fost pe 4 februarie, adica 14,32 mil. lei (3,97 mil. euro), comparativ cu cea din iunie 2006, cand a fost de 12,19 mil. lei.
DESIF 2 si 5, contractele – vedeta
Daca vom face o comparatie cu bursa de la Sibiu, vom vedea ca investitorii pe bursa instrumentelor derivate de la Sibiu au plasat in luna februarie circa 306 mil. euro, ceea ce inseamna o medie zilnica de circa 15 mil. euro, cu mult peste media pietei spot din acest an, iar aceasta doar cu ajutorul a doua instrumente de baza – desif2 si desif5_martie, care au rulat amandoua peste 360.000 contracte din totalul de 367.714. Aceasta tendinta se observa ca se mentine si in luna curenta. Am sperat ca o data cu listarea ERSTE sa creasca optimismul in piata actiunilor BVB, insa aceasta nu a sporit semnificativ lichiditatea bursei si trendul coborator a revenit la scurt timp.
In aceste conditii, cred ca celor care si-au pus intrebarea daca este bine sa-si faca o intrare in piata in aceste momente usor optimiste si pe o lichiditate apatica le va veni mult mai usor sa ia o decizie corecta. Sunt convins ca multi si-au pus intrebarea unde sunt institutionalii nostri, care au subscris 60% la TGN, sporind astfel lichiditatea pietei in 2007, dar care, in ciuda unor rezultate promitatoare la nivel macroeconomic si mai ales corporatist, nu se vad activand si pe bursa de la Bucuresti. Daca o fac, interventia lor este firava si de tipul strategiei "SCALP", aplicata pe piata derivatelor, dar transpusa la nivel piata spot pentru scurt timp.
Cred ca nu este greu de observat ca deocamdata toata lumea asteapta un semnal clar la intrebarea "va fi sau nu recesiune economica in SUA?". Pana atunci, probabil la sedinta FED din 18 martie, "baietii destepti din bursa" mai fac un hedging sau incearca un arbitraj la Sibiu folosind activele suport SIF2 si SIF5 de pe spot, ori fac o escala pe bursele din Viena, Londra, Tokyo, Wall Street, unde, slava Domnului, pe langa multiplele instrumente financiare de protejare existente, profiti si de o buna lichiditate. Pentru investitorii veritabili banul trebuie sa lucreze, sa aduca profit si, cum bursa noastra duce lipsa de parteneri straini, acestia si-au gasit alte oportunitati mai "lichide" in exterior.
Am reprezentat pe graficul zilnic evolutia actiunii suport SIF2 comparativ cu instrumentul derivat SIF2_MAR, unde se observa ca: 1) exista cel putin 4 puncte (A, B, C, D) unde basisul este zero, locul respectiv marcand un hedge; 2) evolutia din ultima luna a pretului contractului futures este usor ascendenta, acesta fiind in convergenta cu evolutia indicatorilor MACD si RSI, semnaland astfel o continuare a acestei tendinte cu toate ca activul suport este in scadere relativa; open interest a atins nivelul maxim la schimbarea de directie a trendului, iar lichiditatea se mentine la cote rezonabile; volatilitatile ambelor instrumente sunt importante, avand cate 3-4000 puncte realizate in 2-4 zile, cu riscuri mari pentru cei care nu folosesc strategia stop loss. O data cu depasirea clara a SMA 10 vom avea o confirmare consistenta a cresterii pretului inclusiv pentru activul suport, iar nivelul de 2,800 devine un prag fragil usor de strapuns.
