28 de state membre, 24 de limbi, 500 de milioane de oameni – iată Uniunea Europeană! La 25 mai au loc în ţara dumneavoastră, România, şi în ţara mea, Germania, alegerile pentru Parlamentul European. Aceste alegeri ar trebui să reprezinte pentru noi toţi – români, germani, europeni – un prilej de sărbătoare!
În acelaşi timp, aceste alegeri sunt, însă, şi un prilej de introspecţie!
La sosirea mea la Bucureşti, cu 10 luni în urmă, situaţia în estul Europei era încă alta: pacea şi securitatea deveniseră pentru noi toţi valori de la sine înţelese!
Cum aveau să se schimbe toate acestea începând cu decembrie anul trecut: zilnic ne parvin ştiri îngrijorătoare din Ucraina care ne fac să conștientizăm cât de fragile pot fi pacea şi securitatea. Cât de inopinat pot fi puse sub semnul întrebării acorduri şi înţelegeri de drept internaţional privind intangibilitatea unor frontiere şi, de fapt, chiar încălcate cu forţa.
Cu teamă asistăm la spirala escaladării violenţei şi înţelegem că libertatea, democraţia şi statul de drept sunt asigurarea noastră de viaţă. Aceste trei valori reprezintă garanţia faptului că respectăm demnitatea individuală, că ne soluţionăm paşnic conflictele, că interacţionăm de la egal la egal, că putem genera prosperitate, că ne încumetăm să practicăm subsidiaritatea şi că putem trăi în solidaritate.
Cei care cunosc istoria ţării mele ştiu că aceste valori nu au format dintotdeauna sintagma pe care s-au bazat acţiunile Germaniei: în perioada nazismului şi în cea a celui de-al doilea război mondial, Germania a adus suferinţe inimaginabile asupra oamenilor, familiilor şi națiunilor din întreaga Europă. În cele ce au urmat, Europa a fost divizată, o diviziune care avea să dureze 45 de ani.
Faptul că astăzi, pe 23 mai 2014, putem marca cea de-a 65-a aniversare a înfiinţării Republicii Federale Germania şi a introducerii Constituţiei germane, a „Legii Fundamentale” germane, mă umple de smerenie. Şi mă umple de profundă gratitudine faţă de cei care, în pofida atrocităţilor celui de-al doilea război mondial, ne-au întins mâna şi ne-au permis să ne reîntoarcem în comunitatea internaţională.
Dar nu a fost doar o reîntoarcere în comunitatea internaţională, ci, în egală măsură, un pas important către viitorul european al Republicii Federale Germania. Cu multe state vecine, Germania a întreţinut, de-a lungul istoriei sale, relaţii cât se poate de dificile. Conflictele, violenţa, războiul nu au lipsit din aceste relaţii. Faptul că, în cei 65 de ani de istorie ai Republicii Federale Germania, conflictele armate cu vecinii săi nu au mai jucat niciodată vreun rol este şi meritul procesului de unificare european.
Nu ne sfiim să înfruntăm, din când în când, conflicte, dar cadrul politic în care o facem, pornind de la aceste diferenţe de opinii, este Uniunea Europeană. Un cadru în care comunicarea, empatia şi încrederea, precum şi accepţiunile valorice comune au putut creşte într-o asemenea măsură încât, între timp, violenţa şi războiul dintre statele partenere în UE să pară imposibile.
Să nu ne amăgim, totuşi, Uniunea Europeană nu este paradisul pe pământ, ea are şi părţile sale dificile, greoaie. Şi nu tot ceea ce se decide la Bruxelles sau Strasbourg este, în detaliu, pe înţelesul oricăruia dintre cei 500 de milioane de cetăţeni ai UE.
Nici măcar parlamentele din ţările noastre, de la Berlin sau Bucureşti, nu beneficiază de un acord politic atât de necondiţionat.
Dar, în pofida tuturor acestor aspecte, să nu uităm un lucru: doar în cadrul Uniunii Europene şi al instituţiilor şi organelor sale, în frunte cu Parlamentul European ales în mod direct, dispunem de spaţiul necesar pentru dialog, negocieri şi compromisuri. Şi doar Uniunea Europeană ne permite să luăm, la final, decizii ferme, verificabile din punct de vedere legal, prin intermediul cărora putem creiona, trăsătură cu trăsătură, pas cu pas, acest spaţiu european comun, în concordanţă cu viziunea noastră.
Un prim şi important pas către crearea spaţiului comun este participarea la alegerile pentru Parlamentul European la 25 mai, când vom putea să decidem, împreună, printr-un vot secret, liber şi egal cine ne va reprezenta în următorii cinci ani, la nivel parlamentar, interesele în Europa. Vă invit să folosim această oportunitate şi să ne alegem, fiecare dintre noi, reprezentanţii în Parlamentul European!
Cine participă la vot este parte a procesului co-decizional pentru o Europă a cetăţenilor, de care cu toţii avem nevoie şi pe care cu toţii o dorim, pentru pace şi securitate, garanţiile evoluţiei noastre ca societate şi ca stat de drept, şi pentru soliditate şi solidaritate, bazele prosperităţii şi ale evoluţiei societăţilor noastre.
Werner Hans Lauk, ambasadorul Republicii Federale Germania în România din 2013
