Se schimba garda baronilor locali? Firmele unora dintre parlamentarii puterii au inceput sa ia avant. Este si cazul deputatului PNL de Neamt Dorinel Ursarescu. Anul acesta are contracte foarte avantajoase cu Romsilva. El taie din padurile statului, la jumatate de pret. „Este vorba despre un contract mic. Ce a ramas de la PSD. Nu am fost un privilegiat al Romsilva”, se apara parlamentarul liberal.
Dar nu este singurul pentru care lemnul este o afacere. Muntii Neamtului sunt despaduriti cu acordul primarului, al padurarului si al politiei. Taranii isi taie padurile fara nici o frica. Un caz aparte: la Damuc oamenii au ras, in 2003, copacii de pe cateva hectare. Cand au intervenit jandarmii, taranii au iesit cu coasele, cu topoarele. Cred ca, daca sunt pamanturile lor, pot sa faca ce vor cu ele. PSD a dat padurile inapoi oamenilor in 2004 ca sa-l voteze. Le-au pus la pamant si nici nu au votat cu fostul partid de guvernamant.
Drum forestier pe o firma, lemn pe alta firma
Deputatul PNL Dorinel Ursarescu este mai nou in Parlament. Si afacerile au inceput sa prospere. 2005 a intrat pe piata afacerilor cu lemn si a obtinut importante contracte cu Romsilva. Dar… pe ocolite. Firma acestuia, „E 85”, face un drum forestier si primeste lemn in contrapartida prin firma EXPO DAN. O cantitate apreciabila potrivit contractului incheiat cu Directia Silvica Neamt: peste 1.700 metri cubi de lemn. Alte contracte pe acest an (tot prin firma EXPO DAN) la fel de avantajos pentru parlamentarul liberal: primeste dreptul de a taia din padurile statului peste 300 mc la jumatate de pret fata de alte firme care au contract cu Romsilva. Povestea lui incepe sa semene cu cea a pesedistului Culita Tarata, despre care ziarul nostru a publicat pe larg o ancheta. Initial, Ursarescu ne-a declarat ca nu are de-a face cu aceasta afacere. Dupa care, la insistentele noastre, i-a revenit memoria: „Mi-am amintit. Da, eu sunt actionar, nu in Consiliul de administratie, la firma E 85. Facem drumul si primim lemn in schimb”.
Cu drujba prin Parcul National
Surse din RNP Neamt sustin ca Dorinel Ursarescu intra cu gaterul si in zona strict interzisa a Parcului National Retezat. Mai mult, ca ar primi lemn cu varsta seculara protejat de UNESCO. Masa lemnoasa este in contrapartida cu un drum forestier de 900 mp, in valoare de 2,7 miliarde lei, construit in zona Paraul Mare.
„Este un contract foarte mic. Ce a ramas de la PSD. Este o zona mlastinoasa. Trebuia sa dau de lucru la oameni. Am aprobare de la Romsilva sa primesc lemn din aceasta zona. Contractul este mic. Este vorba doar de 50-60.000 de euro. Eu nu am fost un privilegiat al Romsilva”, a incercat sa se apere liberalul Dorinel Ursarescu. Drumul forestier se construieste din 2003 si nu este gata nici astazi. Alte contracte cu Romsilva nefinalizate: la Toporu, drum forestier in valoare de 6,4 miliarde lei, la Valea Custuri, drum forestier, valoare aproape 5 miliarde lei.
Pinalti faulteaza copacii din Neamt
Nici primarul liberal din Piatra Neamt, Gheorghe Stefan (Pinalti), nu se lasa mai prejos. Potrivit unor surse, desi nu se omoara cu afacerile cu lemn, prin firma SILVEX ar fi taiat si el pe raza localitatii Garcina, intrand in conflict cu primarul pesedist al comunei, Aurora Balan. Consilierul local Mihai Negura, tot de la PNL, profita si el de oportunitatile de afaceri pe care i le ofera mediul natural din judet. Astfel, potrivit acelorasi surse din domeniul silvic, prin firma SC Negura SA pune si el gaterul pe copacii statului, dar si ai proprietarilor. El taie tot in comuna Garcina, de unde este de loc, tot in urma intelegerilor cu Romsilva. O figura aparte o reprezinta primarul comunei Ceahlau, Constantin Schiopu.
Nea Costica Schiopu, tartorul din Ceahlau
Ceahlau, o localitate asezata parca intr-o caldare, inconjurata de munti. Aur verde pentru asa-zisii afaceristi. Aici toti taie: primarul, preotul, padurarul, taranii. Si peste toti troneaza, din vila lui cu etaj, cu acoperis verde, asezata strategic pe o colina, nea Costica Schiopu. „Aici nimic nu misca fara cunostinta domnului primar. Poa' sa fie de la Bucuresti”, ne declara sursele noastre. Asa se intampla si la Grintis. „Toti au gatere. Jumate din ele sunt ilegale. Si-au luat TIR sa care copacii din padure. Nimeni nu a platit vreodata TVA. Ce sa vina politia? Este luat pe sus. Aici sta seful de la finante Miercurea Ciuc. Taie in prostie. Da, are firma”, ne povesteste un padurar. Tot el ne dezvaluie cum se pune de-o afacere: „Vine omul de firma, bate din usa in usa unde stie ca este proprietar de padure. Si ii face oferta. Jumatate la pretul real al lemnului. Dar firma taie copacul, il si cara din padure. Poate sa urce TF (n.r. – camioane de cateva tone) pana la 2000 m. Face prapad pe unde trece. Nu ramane nici un copac in picioare. Daca nu ar fi fabricile, proprietarul nu ar taia. Iar padurile ar fi salvate”.
Fabrica lui Hayssam
La Tarcau am gasit o fabrica dezafectata a lui Omar Hayssam. Acum este un depozit de lemn. Peste tot trunchiuri imense de copac. O macara ii ridica in carlige si ii puneau in fata gaterului. Dupa care lemnul transat era asezat uniform si lua drumul fabricii de cherestea. Nu prea departe, la o distanta de doar 200 de metri, unde se afla sediul societatii Romanel Forestar. Este a unor libanezi, care au cumparat o firma a lui Culita Tarata. Rumegusul era aruncat direct in strada. „Poate il curata urmatoarea ploaie care vine”, ne spune zambind sursa citata.
La Damuc au ras tot
In 2003, la Damuc oamenii au fost improprietariti pe Legea 1/2000. Au ras tot. Nu au tinut cont ca nu au voie sa taie decat ceea ce a insemnat padurarul. Autoritatile au intervenit. Cu politie, cu mascati, cu procurori. Au fost asteptati cu coase, topoare, furci. Adevarata rascoala. Politia s-a intors cu coada intre picioare. Si de atunci nimeni nu a mai indraznit sa le ceara socoteala oamenilor. In 2004, PSD a dat inapoi padurile fostilor proprietari. La Borca – 2200 ha, la Farcasa – 2400 ha, la Grintis – 2600 ha si in alte parti. „Era an electoral. PSD credea ca o sa-l voteze. S-au inselat. Oamenii nu au votat PSD”, ne-au spus surse din cadrul Ocolului Silvic Ceahlau. In schimb, oamenii au ras padurile.
Foto: Nicusor Stan
