Sectiile de vot se vor deschide maine dimineata in Bulgaria, pentru a le permite celor 6,9 milioane de alegatori inscrisi pe listele electorale sa se pronunte asupra componentei Parlamentului care ii va conduce in Uniunea Europeana. Sondajele de opinie indica drept castigator sigur Partidul Socialist (aflat in prezent in opozitie), creditat cu 35 pana la 44 la suta din intentiile de vot, in timp ce principalul partid din coalitia de guvernamant, Miscarea Nationala Simeon al II-lea, intruneste doar 18,5-25 la suta din intentiile de vot.
In 1996, socialistii (fosti comunisti) bulgari au fost siliti, sub presiunea strazii, sa plece de la guvernare dupa numai doi ani in care au aruncat tara intr-o criza manifestata, intre altele, prin hiperinflatie si falimentarea a 14 banci. Sa aiba oare alegatorii bulgari memoria atat de scurta? Sau s-a reformat atat de mult Partidul Socialist, care are acum la conducere un tanar de 39 de ani (Serghei Stanisev, fiul unui membru marcant al fostei nomenklaturi comuniste) care si-a facut aparitia la mitinguri electorale imbracat in blugi? Analistii au dat un raspuns negativ la ambele intrebari.
Reorientarea spre stanga a electoratului bulgar este rezultatul faptului ca actuala guvernare de centru-dreapta nu a reusit sa creasca nivelul de trai, in pofida unor reusite economice si politice recunoscute de comunitatea internationala (reforme structurale, stoparea inflatiei galopante, atragerea investitiilor straine, aderarea la NATO in 2003 si intrarea in „linie dreapta” spre Uniunea Europeana). Succesele actualei guvernari nu par a compensa insa, in ochii electoratului, nivelul de trai extrem de scazut, o treime dintre bulgari castigand doar aproximativ 130 de euro pe luna, si mentinerea unei cote alarmante a coruptiei, calificata drept endemica, si a infractionalitatii, in fata careia autoritatile par neputincioase.
O dovada ca votul de maine va fi mai degraba unul negativ este si procentajul mare (intre 30 si 40 la suta) al persoanelor cu drept de vot care au declarat ca nu intentioneaza sa mearga la urne, ceea ce a determinat guvernul sa incerce sa stimuleze electoratul prin organizarea unei loterii cu premii tentante (un automobil, computere, telefoane mobile).
Pe fondul insecuritatii sociale, s-au amplificat si tensiunile interetnice, un simptom ingrijorator fiind ascensiunea gruparii extremiste „Ataka” (Atac), cu un discurs indreptat in special impotriva minoritatii rrome din Bulgaria, care reprezinta 9 la suta din populatie si este, totodata, si categoria cea mai dinamica din punctul de vedere al natalitatii. Unii analisti prevad ca „Ataka” ar putea intruni chiar suficiente voturi pentru a intra in Parlament. In replica, si rromii s-au mobilizat, creand un partid propriu, Euroroma (avand ca presedinte de onoare un cantaret extrem de popular in Bulgaria) sau intrand in aliante cu alte partide.
Actualul partener de coalitie al Miscarii Nationale Simeon al II-lea, Miscarea pentru Drepturi si Libertati (formatiunea minoritatii turce), mizeaza pe aproximativ 10 la suta din voturi si si-a anuntat deja intentia de a incheia o alianta cu socialistii, pentru a ramane la guvernare.
