Partidele din opozitie si cele de la putere si-au dat inca o data mana pentru atingerea unui scop comun: protejarea fostilor activisti comunisti. Cu sprijinul senatorilor coalitiei, proiectul Legii lustratiei a fost modificat astfel incat sa fie vizati presedintele Traian Basescu si consilierul prezidential Theodor Stolojan. In plus, Guvernul a contribuit printr-o propunere, acceptata la unison, la eliminarea instrumentului de aplicare a lustratiei. Daca proiectul va fi adoptat in forma comisiilor senatoriale, Legea lustratiei nu numai ca nu-si va produce efectele dorite, dar va putea fi folosita si ca arma de razbunare impotriva persoanelor incomode.
Fata de cele zece categorii de persoane gandite de initiatori pentru a fi vizate de lege, senatorii din comisiile juridica si pentru drepturile omului au adaugat si altele, in functie de interesele fiecarei parti. Extinderea sferei de aplicare a vizat exclusiv doua persoane: presedintele Traian Basescu si consilierul prezidential Theodor Stolojan. Si pentru a fi parca siguri ca dau lovitura finala sefului statului, liberalii si conservatorii au sarit sa voteze, alaturi de opozitie, ca presedintele Romaniei sa poata deveni subiect al lustratiei imediat dupa intrarea in vigoare a legii si nu de la mandatul urmator.
Doua atacuri tintite la Basescu
Senatorul conservator Gavrila Vasilescu este autorul ametitorului amendament potrivit caruia se impune a fi lustrati si „comandantii de nave si de aeronave care, potrivit art. 5 din Legea 187/1999 cu modificarile si completarile ulterioare, au facut parte din structurile organelor de Securitate sau au colaborat cu acestea”. E mai mult decat clar cine este persoana vizata de reprezentantul PC, in situatia in care nu mai constituie pentru nimeni o surpriza informarile pe care Traian Basescu, in calitate de comandant de nava, a fost obligat sa le semneze. Lucru recunoscut, de altfel, chiar de presedinte. Propunerea conservatorului a fost votata de doua ori si de ambele dati si-au dat mana, prin vot, senatorii puterii si cei ai opozitiei. 9 voturi „pentru” amendament, fata de doar 4 voturi „contra”, venite de la alesii PD si senatorul UDMR Eckstein Kovacs Peter.
Al doilea atac a fost pecetluit tot cu sprijinul liberalilor si conservatorilor. Initiatorii proiectului Ð parlamentarii PNL Mona Musca, Viorel Oancea, Adrian Cioroianu si Eugen Nicolaescu Ð au venit cu propunerea ca presedintele Romaniei sa poata face subiectul lustratiei doar dupa terminarea actualului mandat. Senatorii au sarit insa ca arsi si au invocat necesitatea ca legea sa fie aceeasi pentru toti. Chiar daca acest lucru ar ridica serioase intrebari fata de constitutionalitatea legii, dat fiind ca proiectul mai prevede ca persoanele care recunosc ca se afla intr-una din categoriile stabilite de lege sunt… demise de drept. Sa ne amintim doar de scandalul facut de opozitie atunci cand puterea a vrut, prin schimbarea regulamentelor celor doua Camere, sa faca posibila revocarea lui Nastase si Vacaroiu.
Stolojan, vizat de liberali
Pesedistul Cristian Diaconescu a fost, la randul lui, cel care a ridicat mingea la fileul liberalilor. Concret, el a propus sa fie vizate de Legea lustratiei si „persoanele care au avut responsabilitati in domeniul operatiunilor valutare”. Trimitere directa la consilierul prezidential Theodor Stolojan. Ideea a suras imediat reprezentantilor PNL, care au si invocat ideea ca doresc „deschidere” totala, indiferent de cine ar putea fi vorba. La vot, s-a vazut iar consensul: 10 voturi „pentru” si nici unul „impotriva”, doar cateva abtineri. Senatorul PNL Norica Nicolai a sustinut si dupa terminarea dezbaterilor justetea noii prevederi. „Este vorba de cei care au avut in administrare conturile fostei Securitati”, s-a apucat sa zica Nicolai, adaugand ca „este normal ca aceste persoane care au facut activitati cu avizul fostei Securitati sa faca obiectul acestei legi”.
Are CNSAS atributii sau lustratia ramane la stadiul de vorbe?
Pentru aplicarea Legii lustratiei, initiatorii gandisera infiintarea unui departament special, in cadrul CNSAS. Guvernul a propus insa sa nu se creeze o astfel de structura, lasand responsabilitatea efectuarii verificarilor la nivelul intregului Consiliu. Ceea ce se traduce prin aglomerarea la maximum a membrilor CNSAS. Eliminarea infiintarii departamentului special i-a facut pe pesedisti sa jubileze. Pe holurile Parlamentului, isi dadeau coate si se intrebau retoric: „Daca si propriul Guvern le-a luat instrumentul de aplicare…” „Legea nu mai este operanta”, ne-a declarat si senatorul Antonie Iorgovan, referindu-se la faptul ca respectivul departament ar fi trebuit sa umple un gol lasat de legislatia actuala.
S-ar putea constata, in plus, probleme in ceea ce priveste atributiile Consiliului. Un antecedent in acest sens s-a vazut lunile trecute cand CNSAS s-a adresat Parlamentului pentru a obtine clarificari legate de atributiile care-i revin in aplicarea Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei. Actul normativ respectiv, adoptat prin asumarea raspunderii Guvernului, stabilea obligativitatea CNSAS de a verifica si comunica la solicitarea CSM, in termen de 15 zile, daca persoanele apartinand unor categorii profesionale – magistrati, judecatori, procurori – au facut parte din serviciile de informatii inainte de 1990 sau au colaborat cu acestea. Conducerea CNSAS a atentionat insa ca Legea nr. 187/1999, privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, defineste doar calitatea de agent, respectiv colaborator al organelor de securitate, ca politie politica. Prin urmare, CNSAS sustinea atunci ca in legislatia romaneasca nu este definita calitatea de colaborator al serviciilor de informatii inainte de 1989 in absenta elementului de politie politica. Nu acelasi lucru se va intampla in cazul verificarilor pe care CNSAS ar trebui sa le faca pentru a aplica Legea lustratiei?
In loc de control preventiv, declaratii pe… proprie raspundere
In forma initiala a proiectului, CNSAS ar fi trebuit sa verifice, inainte de alegeri, daca persoanele care vor sa candideze pentru diferite functii si demnitati se incadreaza sau nu in categoria celor care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv. In cazul in care rezultatul certificarilor era pozitiv, birourilor electorale de circumscriptie le-ar fi revenit misiunea de a respinge candidatura respectivei persoane. In forma modificata de senatori, candidatii „patati” nu numai ca vor putea intra in cursa electorala, dar vor putea si sa fie alesi. De-abia ulterior alegerilor, in termen de 90 de zile, CNSAS va constata daca au fost sau nu activisti comunisti. Pana la „verdictul” Consiliului, candidatul respectiv are doar obligatia depunerii unei declaratii… pe proprie raspundere.
Mona Musca isi pune speranta in Camera Deputatilor
Despre sansele ca proiectul Legii lustratiei sa treaca prin Parlament, parerile sunt impartite. Daca pesedistii cred ca va trece initiativa si ca, mai mult, putini se vor incumeta sa o atace la Curtea Constitutionala pentru a nu fi acuzati ca ii apara pe fostii activisti, liberalii sunt sceptici. „Urmare a ce s-a intamplat la CNSAS, am mari dubii ca acest proiect va trece de Parlament”, ne-a declarat Puiu Hasotti, liderul grupului Aliantei D.A. in Senat. Intrebat daca crede ca legea prezinta aspecte neconstitutionale, acesta a raspuns ca nu exclude aceasta varianta, dar ca „inainte de toate nu exista vointa politica” pentru adoptarea actului.
Deputatul PNL Mona Musca s-a declarat „multumita” de faptul ca proiectul a fost dezbatut in comisii si nu a fost vorba de adoptare tacita. Ea a recunoscut insa ca are si cateva „nemultumiri”, legate de alineatele nou-introduse care „vizeaza persoane si nu principii”. Apreciind ca persoanele vizate au fost, in primul rand, presedintele Basescu si consilierul sau prezidential, Mona Musca a catalogat drept „absurd” si „aberant” sa „ii bagi in aceeasi oala cu cei care faceau politie politica sau conduceau destinele oamenilor”. Deputatul a mai spus ca textele introduse de colegi nu sunt in armonizare cu restul legii. „Nu intereseaza cine introduce un amendament, important e cine il voteaza, iar faptul ca a trecut inseamna ca a fost votat de majoritatea membrilor”, a mai declarat initiatorul, adaugand ca spera ca initiativa sa sufere modificari, in bine de data aceasta, la Camera Deputatilor, care are ultimul cuvant.
