De opt ani, Baroul Constanta este condus de catre Ionel Hasotti, avocat celebru care detine in prezent si functia de vicepresedinte al Uniunii Nationale a Avocatilor din Romania. Colegiul aparatorilor constanteni functioneaza in baza Legii 51/1995, republicata in 2001, care reglementeaza organizarea si exercitarea profesiei de avocat. In trecut, in timpul razboiului cu Baroul Constitutional al lui Pompiliu Bota, avocatii "legali" au spus ca nu au nevoie de recunoasteri recente, pentru ca profesia lor este ghidata de "sfanta" Lege 51. La doar cateva luni de la aceasta declaratie, pe 5 septembrie 2005, decanul Ionel Hasotti nu a mai fost multumit de unele aspecte prevazute de aceasta norma si a creat un regulament propriu, aplicabil la Constanta. Este vorba despre norme privitoare la alegerile din Barou. "Regulamentul electoral al Baroului Constanta" a fost impus de Hasotti si aprobat fara cracnire de catre membrii Adunarii Generale. Mai multi "delatori" care se feresc sa isi decline, pentru moment, identitatea au afirmat ca Baroul constantean este singura entitate din cadrul UNBR care desfasoara alegerile dupa un regulament propriu, si nu dupa prevederile Legii 51. "Cartea sfanta" despre care amintea in trecut Hasotti nu prevede nicaieri ca barourile locale sa isi poata aroga unilateral anumite obligatii. Articolele 50 si 53 mentioneaza clar competentele unui Barou Teritorial, dar acestea nu au nici o legatura cu alegerile.
Modificari curioase
Se spune ca actualul decan nu s-a temut prea tare de consecinte cand a impus acest straniu regulament, intrucat este si vicele Uniunii Nationale si nu prea are cine sa il traga la raspundere. Unii membri ai Baroului Constanta ne-au declarat ca regulamentul lui Hasotti contine cel putin doua-trei modificari curioase. Astfel, sunt restranse mult obligatiile comisiei de cenzori, astfel incat atributiile de control ale acesteia au disparut aproape cu desavarsire. Mai exista unele prevederi privind configuratia comisiilor si detalii legate de procedura votarii, dar se poate spune ca acest regulament a fost creat in principal pentru a se restrange atributiile de control ale cenzorilor. In baza acestui regulament propriu, Baroul Constanta va organiza noile alegeri din 31 martie. sase candidati s-au inscris pentru functia de decan, intrucat Hasotti are deja doua manda-te si nu mai poate participa la un nou "concurs". Pentru posturile de consilieri ai baroului se lupta 21 de avocati care au o vechime de minimum opt ani in cadrul organizatiei constantene. Pe lista candidatilor pentru functia de delegat la Congresul UNBR se afla 11 persoane, in timp ce pentru "ingrata" si indezirabila Comisie de Cenzori s-au inscris doar trei avocati.
Un barou de miliarde
Lumea avocaturii constantene este una exlusivista, in care deciziile majore apartin decanului si consilierilor sai. De fiecare data cand au loc noi alegeri, cel care vizeaza functia de decan are cel putin doi, trei aliati pe care spera sa ii regaseasca in consiliu. Astfel, unele decizii impuse de decan ar putea fi acceptate mult mai usor daca el are sustinatori printre consilieri. Baroul Constanta incaseaza anual sume uriase, rezultate fie din cotizatiile lunare ale avocatilor, fie din diverse taxe impuse de organizatie. In 2006, cuatumul acestor venituri s-a ridicat la 415.935 RON (peste 4,1 miliarde de lei vechi). Dintre acestea, peste 230.000 RON au fost bani dati de cei 439 de avocati (anul trecut) pentru diverse cotizatii cerute de conducere. Alti 145.000 RON au provenit din taxe de inscriere si examene, iar 37.000 RON au fost incasati drept taxe de transfer sau infiintari cabinete. Desi Baroul a sperat ca in 2006 sa puna mana pe 10.000 RON din dobanzi bancare, se pare ca prin conturile sale a cam suflat vantul din moment ce la finalul anului in "vistierie" au ajuns doar 222 RON. Se pare ca actuala conducere a Baroului Constanta s-a priceput mai bine la afaceri imobiliare decat la realizarea unor venituri din vanzarea de carti de profil. Astfel, baroul a incasat 73 milioane de lei vechi de pe chiria unor imobile ce ii apartin si doar 300.000 de lei vechi din vanzarea unor carti de avocatura.
BIRURI GREU DE SUPORTAT
La capitolul cheltuieli, grosul a fost reprezentat de salariile date celor care au functii in organizatie sau sunt examinatori si supraveghetori la diverse examene. Pentru aceste lefuri s-au dat 2,1 miliarde, suma care se acopera insa usor din cotizatiile platite de sutele de membri. Nu toti au putut insa sa plateasca, pentru ca multi castiga mai putin decat le cere anual baroul. La finele anului 2006, din cei 439 de avocati inregistrati in acel moment 114 erau restantieri.
Nu se respecta legea
M.N. este membru al Baroului Constanta de mai bine de 15 ani si, potrivit propriei declaratii, nu face parte din nici una dintre taberele implicate in lupta de sambata. "Nu mi se pare normal ca aceste alegeri sa se faca in baza altor norme decat cele prevazute de lege. Noul regulament restrange activitatea comisiei de cenzori in ceea ce priveste atributiile de control. Evident ca a fost acceptat fara nici o opozitie, pentru ca nimeni nu are «tupeul» de a contra, cel putin pe fata, actuala conducere a Baroului. Cotizatiile impuse avocatiilor sunt prea mari, dovada ca unii dintre membri nu au avut efectiv posibilitatea financiara de a-si achita aceste asa-zise obligatii." M.N., membru al Baroului Constanta
