Proiectul legii privind reţinerea datelor de trafic şi localizare pentru convorbirile telefonice şi pe internet timp de şase luni ar trebui să ajungă luna aceasta la Guvern, pentru a fi avizat, şi în Parlament, unde ar urma să fie aprobat în procedură de urgenţă. Două dintre agenţiile care, potrivit noii legi, vor avea atribuţii în controlul şi transmiterea datelor de la operatori la instituţiile statului au refuzat însă să dea aviz proiectului de lege.
Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) a anunţat ieri că nu a avizat proiectul de lege deoarece acesta conţine, în cea mai mare parte, prevederi identice cu cele ale unei legi anterioare, declarată neconstituţională în 2009.
Autoritatea arată că nu există proceduri clare de solicitare şi comunicare a datelor reţinute de furnizori către autorităţile competente şi că legea nu precede măsuri clare pentru a se asigura că datele stocate vor fi folosite doar de către autorităţile naţionale competente şi în cazuri specifice.
Nici Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) nu a avizat legea pentru că proiectul lasă în sarcina ANCOM o serie de atribuţii privind controlul îndeplinirii obligaţiilor furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, iar Autoritatea nu are atribuţii legale în ceea ce priveşte internetul şi prelucrarea datelor cu caracter personal şi nici expertiza necesară pentru a-i controla pe furnizorii de servicii IT. Totuşi, Ministerul Comunicaţiilor merge mai departe cu proiectul de lege, pe care speră să treacă prin Parlament cât mai repede.
Ce date trebuie să stocheze furnizorii
Conform proiectului de lege, operatorii de telefonie şi internet trebuie să-şi creeze o bază de date care să conţină informaţii despre data comunicării, sursa, destinaţia, ora şi durata convorbirii, echipamentul de comunicare, locul din care se face comunicarea. Cerinţele sunt valabile pentru convorbirile telefonice, SMS-uri şi convorbiri pe Internet, dar nu se referă şi la conţinutul convorbirilor.
Companiile de telefonie şi internet trebuie să pună la dispoziţie aceste date „organelor judiciare şi a organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale” în cel mult 72 de ore, în conformitate cu noul Cod de Procedură Penală şi cu „legile speciale în materie”, se arat în proiectul de lege.
Propunerile ONG-urilor, ignorate
Faptul că în proiectul legislativ nu se menţionează care sunt organele judiciare abilitate să ceară informaţii stocate de operatori este una din nemulţumirile mai multor organizaţii non-guvernamentale care au solicitat modificarea documentului. „Nu au ţinut cont de niciuna din modificările propuse de noi,” spune Bogdan Manolea, director executiv al Asociaţiei pentru Tehnoogie şi Internet. Alături de APTI, ActiveWatch- Agenţia de mMonitorizare a Presei, APADOR-CH şi Centrul pentru Jurnalism Independent s-au pronunţat împotriva proiectului de lege şi au cerut modificarea acestuia. ONG-urile au spus chiar că ar fi mai bine ca România să rişte o amendă de la UE , deoarece legea îi transformă din start pe toţi utilizatorii de comunicaţii în infractori.
Comisia Europeană a lansat prima fază a procedurii de infringement împotriva României, pentru că nu a aplicat încă legislaţia privind stocarea datelor de trafic. Pe de altă parte, actuala directivă europeană pe care trebuie să o aplice România este în proces de modificare, în urma a numeroase critici venite din partea ţărilor obligate să aplice proprile legi Big Brother.
