Sintagme de genul celei din titlu ar putea parea perimate, desprinse din alte epoci, eventual „de aur”; totusi, ele au posibilitatea de a fi si in prezent, cel putin intr-o oarecare masura, functionale. Zilele trecute, la Centrul de Plasament nr. 11 Vaslui a avut loc o lectie deschisa cu tema „Orientare scolara si profesionala”. O tema desprinsa din alta mai ampla, „Deprinderi de viata independenta”, conceputa in baza proiectului Asociatiei „Comunitatea in sprijinul copilului”, finantat de UNICEF. Lectia, la care au asistat reprezentanti ai celorlalte centre de plasament din judetul Vaslui, a fost pregatita cu minutiozitate de instructorii-educatori Maria Moisa si Florentina Stanciu si i-a reunit, intr-unul din cluburile centrului de plasament, pe copiii cu deficienta senzoriala de auz din clasa a opta din cadrul CP 11. Cu ajutorul unor planse didactice si a unor necesare obiecte de „recuzita” – cum ar fi o trusa de scule, ustensile de machiaj etc. – si comunicand cu adolescentii prin semne, instructorii le-au explicat acestora varietatea de ocupatii din care ar putea alege. Si au fost imbiati sa o faca prin intermediul pantomimei. Spre hazul general, copiii cu deficienta de auz s-au dovedit a fi cat se poate de pragmatici, doi-trei dintre ei exprimandu-si dorinta de a se face bucatari. Altii au optat spre meseriile de fotograf, zidar, mecanic, in vreme ce tanara Ema Tinta a mimat indeletnicirile unei coafeze. Una peste alta, o lectie interesanta, bine pusa la punct, deasupra careia a plutit insa, cu tristete, cruda realitate ca, indiferent de dorinta de munca a acestor copii, piata locurilor de munca din Vaslui in special, si din Romania in general este din ce in ce mai saraca.
