» Curtea de Conturi a Romaniei (CCR) a descoperit ca in 2007, cand presedintele Senatului era Nicolae Vacaroiu, senatorii au falsificat foile de parcurs ale masinilor de serviciu, decontand mai mult carburant decat au consumat in realitate. Prejudiciul nu a fost recuperat, iar inspectorul care s-a ocupat de caz nu a trimis constatarile catre Parchetul General, asa cum prevede legea. Ca o coincidenta, decizia a fost luata in 2008, cand deja se cunostea faptul ca Nicolae Vacaroiu va parasi sefia Senatului pentru postul de presedinte al Curtii de Conturi.
In urma controlului anual, desfasurat in 2008 la Senat, inspectorii Curtii de Conturi au descoperit ca senatorii au decontat mai mult carburant pentru masinile de serviciu decat au consumat in realitate pe tot parcursul anului 2007, cand presedintele Camerei superioare a Parlamentului era actualul sef al CCR, Nicolae Vacaroiu. Astfel, la Directia Transporturi a Senatului au fost descoperite foi de parcurs privind justificarea consumului de carburant completate ilegal. Potrivit bugetului aprobat, in intervalul 1 ianuarie-31 decembrie 2007, cei 137 de senatori au avut la dispozitie 600 tone de carburant, din care au fost consumate efectiv aproape 456 de tone. Protocolul impunea ca fiecare demnitar sa depuna la Directia Transporturi a institutiei foile de parcurs, cu scopul justificarii acestui tip de cheltuieli.
Cat de corect s-au achitat alesii de aceasta sarcina reiese din concluziile trase de inspectorii CCR in urma controlului efectuat anul trecut: "Nu au fost respectate prevederile legale referitoare la modul de intocmire a documentelor de transport si de justificare a consumului de carburanti pentru autoturismele institutiei". Concret, inspectorii CCR au descoperit ca distantele si cantitatea de combustibil trecute in foile de parcurs nu corespund cu numarul real de kilometri inregistrati la bordul masinilor senatorilor. Totusi, in ciuda discrepantelor majore dintre ceea ce s-a declarat si ceea ce s-a consumat efectiv, reprezentantii Senatului au acceptat la decontare respectivele acte. Pentru masinile de la birourile senatoriale, senatorii pot deconta maximum 2.098 de lei lunar. Conform informatiilor oferite de catre oficialii Camerei superioare, in 2007 au fost decontati pentru combustibil 2,5 milioane de lei noi, pentru 2008 – 2,8 milioane lei, iar pentru primele sase luni din 2009 – 1,5 milioane.
Referitor la cantitatea maxima de combustibul alocata, un senator, in raport de functia pe care o are, poate consuma intre 350 si 750 de litri lunar. Tradus, asta inseamna ca poate parcurge lunar intre 5.000 sI 10.000 de kilometri in fiecare luna. De precizat ca, pentru distante lungi, de exemplu Bucuresti-Cluj-Napoca, un senator poate opta pentru avion, bilet decontat separat tot de catre Senat.
Intrebat de Romania Libera daca prejudiciul sesizat, pe vremea cand conducea Senatul, a fost si recuperat, actualul presedinte al Curtii, Nicolae Vacaroiu, ne-a raspuns prin biroul de presa: "In urma deciziei emise de catre CCR, conducerea Senatului Romaniei a dispus drept masura auditarea activitatii Directiei Transporturi de catre Biroul de Audit Public Intern care, ulterior, a elaborat un program de masuri aflat in stadiu de implementare la momentul verificarii modului de aducere la indeplinire a masurilor dispuse prin decizie". Pe scurt, prejudiciul creat de senatori nu a fost recuperat.
Saguna: "Dosarul trebuia trimis la Parchet pentru fals in acte publice"
Intr-o asemenea situatie, normele prevad ca raspunderea apartine presedintelui institutiei la care au fost identificate nereguli (adica lui Nicolae Vacaroiu), iar dosarul trebuie inaintat Parchetului pentru cercetari. Ca asa ar fi trebuit sa stea lucrurile, a confirmat pentru R.l. chiar fostul presedinte al Curtii de Conturi Dan Drosu-saguna: "Daca prejudiciul nu este recuperat in timpul controlului, atunci este tras la raspundere ordonatorul principal de credite al institutiei, in cazul de fata presedintele Senatului. In momentul in care se constata ca faptele sunt penale, atunci inspectorul este obligat sa trimita raportul de control direct la Parchetul General".
Or, desi raportul de control invoca existenta unor documente intocmite ilegal de catre senatori, Biroul de presa al Curtii de Conturi sustine, intr-un raspuns oficial solicitat de R.l., ca nu exista vinovati: "In urma examinarii constatarilor retinute, CCR nu a identificat existenta elementelor constitutive ale raspunderii civile delictuale, care presupune existenta unui prejudiciu", se arata in textul trimis de CCR. Fostul presedinte al Curtii, Dan Drosu-saguna are insa alta parere: "Daca in raportul de control s-a retinut faptul ca au fost completate ilegal niste foi de parcurs si prejudiciul nu a fost recuperat, atunci raportul de control trebuia trimis la Parchetul General pentru fals in acte publice. Parchetul trebuia sa continue cercetarile si sa recupereze prejudiciul de la ordonatorul principal de credite al Senatului".
Inspectorul poate raspunde penal
In mod normal, ordinatorul principal de credite este, in aceasta situatie, presedintele Senatului. Insa Nicolae Vacaroiu l-a delegat in aceasta calitate pe secretarul general al Camerei superioare din perioada respectiva, Dan Vasiliu. Acesta din urma recunoaste ca Nicolae Vacaroiu a fost la curent cu rezultatele controlului Curtii de Conturi si a semnat chiar rezolutia de recuperare a prejudiciului: "Nu mai stiu exact daca a fost recuperat prejudiciul. Trebuie sa verific actele de la Senat. Insa, in mod sigur a fost semnata rezolutia de recuperare a prejudiciului", a precizat Dan Vasiliu, pentru R.l..
Despre delegarea functiei de ordonator principal de credite catre secretarul general al institutiei, Dan Drosu-saguna precizeaza: "Nici o decizie financiara importanta nu se ia intr-o institutie fara stirea si instiintarea ordonatorului principal de credite". saguna afirma ca inspectorul CCR care a descoperit neregulile financiare si nu a trimis raportul de control mai departe catre Parchetul General poate raspunde in solidar cu cel gasit in neregula. O posibila explicatie a faptului ca inspectorul CCR nu a trimis raportul la Parchet ar fi ca acesta a fost finalizat in perioada in care se stia deja ca Nicolae Vacaroiu va fi noul presedinte al CCR, lucru care s-a produs in octombrie 2008.
O alta neregula financiara descoperita la Senat a constat in imobilizarea unui credit bugetar de 133.200 de lei, cu care au fost cumparate piese auto fara a fi folosite. CCR retine ca "achizitiile acestor bunuri nu s-au efectuat in conformitate cu necesitatile si prioritatile Senatului", dar nu a facut demersurile necesare sa recupereze prejudiciul, ci a acceptat ca Senatul sa dea gratis respectivele piese de schimb unei alte institutii publice.
Deconturi fictive si la Camera Deputatilor
si la Camera Deputatilor inspectorii CCR au descoperit nereguli financiar-contabile in modul in care s-a facut decontul consumului de carburant. "Normativul privind dotarea cu autovehicule si consumul lunar de combustibul nu a fost corelat cu situatia reala a parcului existent. Cotele de carburanti pentru anumite autoturisme nu corespund cu cele mentionate in normativ", noteaza inspectorii CCR in raportul de control. Concret, si deputatii au decontat mult mai mult carburant decat au consumat in mod real, lucru care le-a fost acceptat si lor la decontare.
In 2007, deputatii au decontat 687,5 tone de combustibil, in 2008 – 591 tone, iar in primele opt luni ale anului 2009 – 286,6 tone de combustibil. Intretinerea masinilor Camerei Deputatilor a costat in 2007 peste 576.000 de lei, in 2008 – 734.520 lei, iar in primele opt luni ale anului 2009 – 529.065 lei.
"Aceste nereguli au vizat unele neconcordante intre numarul efectiv de autovehicule, numarul de autovehicule repartizate pe locuri de munca, numarul de autovehicule din dotarea parcului central si numarul de autovehicule din situatia consumului de carburanti", a explicat conducerea CCR pentru Romania Libera. Nici in acest caz nu s-a recuperat prejudiciul creat si nici raportul de control nu a fost trimis mai departe la Parchetul General. Ca si in cazul Senatului, "CCR nu a identificat existenta elementelor constitutive ale raspunderii civile delictuale, care presupune existenta unui prejudiciu".
Nici o decizie financiara importanta nu se ia intr-o institutie fara stirea si instiintarea ordonatorului principal de credite." Dan Drosu-saguna, fost presedinte al CCR
1.054,5 tone de combustibil au consumat cele 240 de autoturisme ale Senatului in ultimele 30 de luni; O cantitate suficienta pentru a traversa Romania de la est la vest (de la Constanta la Nadlac) de 16.000 de ori. Masinile Senatului ard sute de tone de carburant Senatul Romaniei administreaza 130 de autoturisme din parcul auto central, care deservesc structurile importante ale institutiei, si 140 de autoturisme aflate la dispozitia senatorilor la birourile din colegii. In 2007, Senatului i-a fost atribuita o cota anuala de 600 tone de combustibilul, din care a fost consumate efectiv 456,75 tone. In 2008 au fost repartizate 631,5 tone de carburant, din care au fost folosite 396,5 tone. Pentru 2009 au fost alocate 359,3 tone, din care in primele sase luni a fost folosita cantitatea de 201,3 tone.
Un deputat deconteaza 200 de litri
1.565 de tone de carburant au consumat cele 518 autoturisme ale Camerei Deputatilor in ultimele 32 de luni. Intretinerea acestora a costat statul roman 1.839.606 RON.
Parcul central al Camerei Deputatilor are 173 de masini, care ii deservesc pe sefii institutiei. Pentru activitatile din colegiile uninominale, deputatii au la dispozitie alte 345 de autoturisme. Fiecare deputat poate consuma lunar cel putin 200 litri de combustibil, iar din suma forfetara poate folosi maximum 20% pentru cheltuielile cu carburantul necesar deplasarilor cu autovehiculele de serviciu. Aceasta suma este in cuantum de 1.900 RON.
Numire prin manevre de culise
Actuala conducere a CCR a fost validata de Parlament in pragul campaniei electorale pentru parlamentarele din 2008 si fara a mai astepta sa intre in vigoare noua lege de functionare a institutiei, lege ceruta cu insistenta, timp de aproape patru ani, de forurile europene. Promovarea unei noi legi de functionare a CCR fusese anuntata de Alianta PNL-PD in septembrie 2005, urmand ca institutia sa devina auditor financiar extern al fondurilor publice. Implicit, liberalii si democratii vizau si inlaturarea de la conducerea Curtii a lui Dan Drosu saguna, propulsat in functie de PSD. Ulterior, o data cu accentuarea divergentelor dintre PD si PNL si apoi cu scoaterea de la guvernare a democratilor, proiectul de lege a intrat in impas. Apoi, dintr-o data, PNL si PSD au cazut la pace.
Cand promulgarea noii legi de catre presedintele Traian Basescu devenise doar o chestiune de zile, parlamentarii au decis ca nu mai are rost sa astepte si ca trebuie numita o noua conducere dupa legea veche. Decizia s-a dovedit inspirata pentru partidele care au fortat numirea unei noi conduceri dupa legea veche, in special pentru PRM, care a putut astfel sa-si desemneze trei consilieri la CCR. Daca decizia ar fi fost lasata in sarcina noului Legislativ, PRM nu ar mai fi primit nici un post, pentru ca partidul nu a mai intrat in Parlament.
Anticipand toate aceste aspecte, PSD, PNL, UDMR si PRM s-au mobilizat, asadar, exemplar si, in doar doua zile, au negociat numarul de posturi, au gasit doritorii, i-au audiat in comisiile de buget pe cei 18 pretendenti, i-au votat in plenul reunit si au terminat si cu depunerea juramantului. Acest ultim episod s-a petrecut realmente pe holurile Parlamentului, in prezenta presedintelui de atunci al Camerei, liberalul Bogdan Olteanu. Asa a fost instalat la sefia CCR, pentru o perioada de noua ani, Nicolae Vacaroiu. Cat despre sanctionarea Parlamentului de catre CCR, cea mai buna explicatie pentru absenta unor masuri a fost data chiar de Nicolae Vacaroiu, cand conducea Senatul: "Curtea, ca institutie suprema de control, este subordonata Parlamentului si numai Parlamentului". A.N.
