Ambasadorul Regatului Norvegiei, Excelenţa Sa Tove Bruvik Westberg, a fost amfitrionul unei dezbateri organizate la Galaţi pe tema responsabilităţii sociale corporatiste (CSR), la care au participat reprezentanţi ai mediilor de afaceri din Galaţi şi Brăila, precum şi reprezentanţi ai administraţiei locale. Dezbaterea a fost organizată în parteneriat cu Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Galaţi, al cărui preşedinte este Marian Filimon şi Asociaţia Tinerilor Întreprinzători Galaţi, al cărui preşedinte este Radu Oprea. CSR este un concept definit ca totalitatea activităţilor voluntare implementate de companii, având ca scop principal dezvoltarea comunităţii din care fac parte. Companiile norvegiene au o vastă experienţă în domeniu şi alocă timp şi resurse în vederea implementării conceptului de responsabilitate socială corporatistă, integrându-l strategiilor lor de dezvoltare. „Întotdeauna contează cum faci afaceri”, a spus ambasadoarea în deschiderea dezbaterii la care s-a discutat despre modul în care responsabilitatea socială corporatistă se reflectă asupra reputaţiei unei firme, afectând direct, pozitiv sau negativ, performanţele financiare ale acesteia. „În mediul economic şi social de astăzi, provocările legate de sustenabilitatea şi responsabilitatea socială câştigă din ce în ce mai multă importanţă, în special în sectorul de business. Obiectivele de business sunt inseparabile de societatea şi mediul în care operează. Scopul acestei conferinţe este de a clarifica rolul şi responsabilităţile autorităţilor publice, ale sectorului privat şi ale actorilor complementari”, a precizat Excelenţa Sa Tove Bruvik Westberg.
CSR influenţează rezultatele financiare ale companiei
Moderatoarea întâlnirii, Luminiţa Oprea, a trecut în revistă principalele componente ale CSR, de la cele relaţionale din interiorul unei companii, între administratori şi angajaţi, dar şi pe cale care vizează modul în care compania se raportează la comunitatea locală, dar şi la societate, în general. Toate acestea au, în funcţie de răspunsul companiei la problemele sociale, efecte asupra activităţii economice. În acest context a fost amintit cazul „sweat-shops”, de la începutul anilor ’80, în care compania Nike s-a confruntat cu un scandal fără precedent atunci când s-a aflat că tricourile sale erau produse prin exploatarea copiilor din lumea a treia. Consecinţele au fost scăderea vânzărilor şi căderea preţului acţiunilor la bursă. Compania a reuşit să se redreseze după foarte mult timp. „Uneori îţi ia şi 20 de ani ca să-ţi refaci imaginea”, a concluzionat moderatoarea. Patronii de firme prezenţi la dezbateri au fost deschişi în discutarea modului în care aplică CSR, chiar dacă în România acest concept nu este suficient de bine conturat. Una din companiile care aplică CSR la Galaţi se află ArcelorMittal, care donează sistematic echipamente Spitalului Clinic de Urgenţă.
EXEMPLU
Experienţa nordică
Preşedintele PIMM Galaţi, Marian Filimon, a subliniat experienţa Norvegiei în dezvoltarea CSR, chiar la nivel guvernamental. „Ne-am dorit această dezbatere pentru că Norvegia este o ţară cu un grad înalt de civilizaţie, o eficienţă economică şi o creştere economică la care nu numai Europa se uită cu invidie. În privinţa responsabilizării corporatiste, o responsabilizare majoră este ceea ce face Guvernul Norvegiei prin fapul că acordă, din bugetul propriu al ţării, fonduri pentru implementarea în alte ţări a unor proiecte de dezvoltare economică şi socială Şi banii nu sunt deloc puţini, 306 milioane de euro fiind acordate doar pentru România prin granturile SEE şi norvegiene”, a spus preşedintele PIMM Galaţi.
