Am un sfat pentru politicienii români: nu îndrăzniţi să călcaţi, repetat, în picioare voinţa a milioane de cetăţeni. Nu-i umiliţi şi nu încercaţi să-i păcăliţi, luându-i de proşti. Mai devreme sau mai târziu, veţi plăti. Ştiu că sunteţi prea aroganţi şi auto-suficienţi ca să ascultaţi vreun sfat sau să învăţaţi ceva.
Vă spun însă că ar fi bine să citiţi cum au învins alegătorii americani estabilishmentul de la Washington DC. Ani întregi, o elită de pe Coasta de Est, asistată de presa subordonată, a vrut să decidă soarta naţiunii, ignorând dorinţa poporului. Cei care se opuneau erau taxaţi drept hillbillies, rasişti, inculţi sau proşti. Iar poporul s-a revoltat şi l-a ales pe Donald Trump preşedinte.
La Bucureşti, nu avem nici măcar un „estabilishment” sau elite educate la universităţi de prestigiu. Avem nomenklaturişti, produşi de reţelele securiste apărute după 1989, impostori cu doctorate plagiate şi o presă mogulizată. „Elita” s-a format la şcoala de securitate de la Băneasa, redenumită acum pompos „Academia Naţională de Informaţii”.
Totuşi, aceşti oameni îşi permit să ignore voinţa clar exprimată, în 2009, de milioane de alegători şi să sugereze că poporul nu are dreptul să decidă prin referendum. Am urmărit-o, acum câteva zile, pe doamna Adriana Săftoiu spunând cu un dispreţ şi o aroganţă incredibilă că referendumul din 2009 este „consultativ”.
Când doamna Săftoiu repeta, zâmbind superior, cuvântul „consultativ”, aveam sentimentul că ne transmite: „Nu-mi pasă de voi, proştilor, noi decidem!”.
Sunt convins că acesta este planul celor din USL, inclusiv preşedintele Iohannis, şi în ceea ce priveşte consultarea cerută de Coaliţia pentru Familie: trag de timp, fiindcă acum se tem de electorat, iar după ce vor trece de alegeri vor încerca să ignore semnăturile a 2,7 milioane de cetăţeni.
Este un eşec îngrozitor pentru democraţia din România faptul că poporul nu este lăsat să se exprime prin vot, iar deciziile sunt luate numai de nişte politruci ajunşi parlamentari nu prin vot cinstit, ci prin manevre şi aranjamente în partidul care-i pune pe liste.
Dragi prieteni din România, referendumul este una din cele mai vechi şi reprezentative forme de democraţie. Încă din secolul XIII, toţi cetăţenii cantoanelor de limbă germană din Elveţia se strângeau anual şi luau prin vot deciziile importante – atât de veche este istoria referendumului. Nu a îndrăznit nimeni să le spună acelor fermieri elveţieni că sunt inculţi şi incapabili să decidă sau că trebuie să aştepte zeci de ani pentru a-şi dovedi maturitatea politică.
Ştiţi cine ura referendumurile?
Regimul sovietic. URSS a refuzat să recunoască referendumuri organizate legal pentru independenţa ţărilor baltice pe care le asuprea. De aceea, nu cred că greşesc când spun că cei care se opun organizării referendumului solicitat de Coaliţia pentru Familie sunt nişte stalinişti, care dispreţuiesc democraţia şi vor să aibă toată puterea de decizie.
De ce ne temem să organizăm referendumul pentru definirea familiei în data de 11 decembrie, concomitent cu alegerile parlamentare? În primul rând, am avea o rată mare de participare şi la această consultare populară, şi la scrutinul parlamentar. Eu cred că asta este foarte bine. În al doilea rând, am economisi bani.
Care sunt obiecţiile?
Nu este poporul capabil să distingă între cele două teme, alegerile şi referendumul? Dar de ce nu le spuneţi oamenilor în faţă că sunt idioţi şi numai voi, politicienii, sunteţi inteligenţi şi capabili să răspundeţi la două întrebări simple? Îndrăzniţi!!! În mai multe state din SUA, din Alabama în California, Kansas sau Maine, concomitent cu alegerile prezidenţiale din 8 noiembrie, s-au desfăşurat referendumuri iniţiate de cetăţeni.
162 de referendumuri!
Şi vă rog să mă scutiţi pe mine, ca român care trăieşte în SUA, de teoria că alegătorii din România sunt mai ne-educaţi decât cei americani. În California au fost organizate 17 referendumuri concomitent cu prezidenţialele.
O altă obiecţie pe care o tot întâlnesc: referendumul solicitat de Coaliţia pentru Familie încalcă drepturile omului. Cu altă ocazie, vom discuta pe fond despre această opinie, dar, deocamdată, vă întreb: cine decide?
Curtea Constituţională, care s-a pronunţat pe fond, nu pe formă, aşa cum încearcă unii să dezinformeze. Va trebui să vă gândiţi bine la consecinţe, dacă vreţi ca strada sau un grup de politicieni să treacă peste deciziile CCR.
Vă chem, deci, să lăsaţi poporul să se pronunţe, la 11 decembrie, în legătură cu modificarea Constituţiei, aşa cum au cerut 2,7 milioane de oameni. Lăsaţi cetăţenii să voteze, doamna Săftoiu, domnule Iohannis, domnule Dragnea.
Sper că nu veţi încerca să ne păcăliţi, ca în 2009.
