» Marti, 24 aprilie, a avut loc la Muzeul Literaturii Romane atelierul "Laptopisetul Bucurestilor", pe tema "La ce te gandesti cand spui Bucuresti?".
» Atelierul face parte din proiectul U.R.M.E. (Urban Rememberance and Memory of Europe), finantat de programul european Cultura 2000.
» Invitatii si-au propus sa reactiveze memoria urbana a orasului, din punct de vedere literar, arhitectonic si antropologic, pentru invitati din sase tari.
Proiectul U.R.M.E., acronimul unui titlu englezesc ("Amintirea si memoria urbana a Europei"), cu mai mult sens in limba romana, isi propune sa recreeze, prin studii interdisciplinare, atmosfera culturala a sapte orase europene, in diverse momente pe parcursul dezvoltarii lor istorice: Bucuresti, Budapesta, Arles, Potenza, Atena, Zaragoza si Lodz. Liderul acestui proiect, finantat de Uniunea Europeana, este Muzeul National al Literaturii Romane, coorganizatorii venind din tarile in care se afla celelalte sase orase implicate.
Proiectul reuneste mai multe echipe interdisciplinare de specialisti si tineri cercetatori din cele sapte tari participante, care vor crea un sistem de rute literare, incluzand monumente si repere istorice si culturale si alte elemente urbane. Miza proiectului este inlesnirea accesului publicului la patrimoniul cultural european, iar la sfarsitul acestuia vor fi editate 42 de studii de antropologie urbana, harti cu trasee literare din fiecare oras partener, un catalog al proiectului, precum si sapte centre de documentare si creativitate in domeniul patrimoniului urban.
Orasul in care marginalii ajung in centru
Atelierul "Laptopisetul Bucurestilor" i-a avut ca invitati speciali pe publicistul Stelian Tanase, istoricul Adrian Majuru, criticul literar Paul Cernat, arhitectul Augustin Ioan, psihiatrul Octavian Buda, antropologul Andrei Oisteanu si istoricul de arta Ruxandra Beldiman, moderatoarea discutiei. Acestia au raspuns pe scurt pentru public si pentru participantii straini la proiect la intrebarea "La ce te gandesti cand spui Bucuresti?", interventiile lor fiind urmate de o discutie libera cu publicul.
Pentru Stelian Tanase exista putine elemente definitorii ale identitatii de bucurestean, cea balcanica fiind de regula vehement renegata. Bucuresteanul ar fi totusi un om de periferie, un marginal – argumentul adus de Stelian Tanase fiind clasicul argument geopolitic al vecinatatii cu mariile imperii Otoman, Rusesc si Austro-Ungar. Bucuresteanul ar fi de asemenea "genul inaugural", omul caruia ii place sa taie panglici si sa sarbatoreasca.
Tema marginalitatii a fost reluata de mai multi invitati. Psihiatrul Octavian Buda a vorbit despre un Bucuresti "subteran", amintind istoria cladirii demolate a Institutului de Medicina Legala "Mina Minovici", iar Andrei Oisteanu si Adrian Majuru au discutat despre "mahalalele" din zona centrala, stranse in jurul cate unei biserici, dar nu in jurul unui centru unic, si despre tema literara a marginalilor care isi croiesc drum catre centrul orasului.
si pentru arhitectul Augustin Ioan Bucurestiul este un palimpsest scris si rescris prin violenta, carpit din periferii si macroproiecte, mereu parasite inainte de a fi duse la bun sfarsit. Casa Poporului ar fi centrul unui astfel de proiect abandonat, fiind ea insasi "doar o casa de tara marita de mii de ori, cu o fata ingrijita si un spate simplu si cu gard imprejur – un obiect singular, intrand in categoria cladirilor pentru care conteaza doar scara si marimea, care este dincolo de frumos si urat sau de bine si de rau". Bucurestiul este bantuit dupa Augustin Ioan de "spirite toxice ale locurilor" care locuiesc multe din spatiile in care traim.
Mai multiculturali decat credeam
Adrian Majuru a amintit ca centrul vechi al orasului este in mare parte construit de breslele comunitatilor de albanezi, greci, sarbi, aromani, oferind ca exemplu strada sepcari in preajma anului 1900. Centrul a fost construit, de asemenea, de evrei veniti din Europa Centrala si de francezi, elvetieni, britanici veniti pentru a face pionierat si a pratica profesiile liberale. si Andrei Oisteanu crede ca Bucurestiul este un oras multicultural, meritand sa fie amintit pe langa exemplele tipice din Romania – Timisoara, Braila si Cernauti –, deoarece pe parcursul secolului 20 au venit aici oameni din toate celelalte regiuni ale tarii, de diferite etnii si confesiuni.
Criticul Paul Cernat a readus discutia la temele literare, trecand pe scurt in revista felul in care orasul a fost surprins in literatura si ajungand la modul in care Bucurestiul recent se regaseste in literatura actuala. Un astfel de exemplu este romanul fratilor Florian "Baiuteii", care recupereaza literar unul din cartierele-dormitor ale orasului, Drumul Taberei.
