Situaţia descoperită de reporterii României Libere în fieful electoral al demnitarului Cseke Attila si al UDMR reflectă, dincolo de izul de burlesc specific românesc, contradicţii interne periculoase.
Cseke, la 20 de ani lumină de gestionarea corectă a unei reforme esenţiale – Spitalele din judeţul Harghita, inclusiv cel de la Topliţa, cel mai mic din zonă, se încadrează în ceea ce poate fi definit ca un spital, spre deosebire de cele din restul ţării care au fost închise şi nu pot fi numite practic, spitale.
Cristuru Secuiesc, 20 de kilometri de Odorheiu Secuiesc – (…) Noi am ajuns în faţa „Spitalului orăşenesc” la o oră după miezul nopţii, cu următorul scenariul: eram însoţiţi de un „unchi” bătrân, care nu se simţea bine, iar în trecut a avut probleme cu inima. Am descoperit însă că poarta era legată cu lanţul. Am remarcat un singur bec aprins în toată clădirea şi, deoarece nu era nimeni la intrare, am început să strigăm până când a sosit un portar adormit să ne deschidă. (…)
Vlahiţa, 20 de kilometri de Miercurea Ciuc – (…) Am intrat în spital la trei dimineaţa cu aceeaşi poveste, a unchiului cu probleme cardiace. Am găsit-o într-adevăr pe „femeia cu tensiunea”, o asistentă, care exact asta a făcut: a luat tensiunea colegului şi apoi ne-a explicat că mai mult nu poate face: „Aici nu este cameră de gardă. Dacă vreţi, puteţi să mergeţi la spitalul din Miercurea Ciuc”, ne-a sfătuit. După care am ieşit.
Asta au găsit colegii mei într-o incursiune incognito prin câteva spitale harghitene care, cel puţin în ochii ministrului sănătăţii, aduc a stabilimente croite după cele mai aseptice standarde vest-europene, şi nu a unităţi care, conform criteriilor oficiale, se potrivesc perfect pentru a fi închise. Este tocmai genul de contradicţie internă care alterează invariabil, de 20 de ani, procesul de reformă, indiferent de sectorul economic sau social căruia i se aplică. Este acel tip de contradicţie care ne-a împiedicat până acum să începem sau să ducem la bun sfârşit reforme esenţiale care s-ar fi dovedit utile acum şi ar fi ajutat 20 de milioane de români să parcurgă perioada crizei mult mai lin. Pe de o parte, medicina făcută ca la Cristuru Secuiesc şi Vlahiţa legitimează o dată în plus închiderea sau transformarea spitalelor-fantomă de pe cuprinsul ţării. A merge înainte cu desfiinţarea acestor unităţi, demne doar de pretenţiile începutului de secol XX, înseamnă a salva vieţi şi mulţi bani la buget. Pe de altă parte, medicina făcută în continuare la Cristuru Secuiesc şi Vlahiţa îl delegitimează pe ministrul Sănătăţii, cel care poartă responsabilitatea totală pentru eşecul sau succesul reformei din sănătate.
Realitatea descoperită de RL la faţa locului demonstrează însă că asigurările date de ministrul Cseke cu privire la nemaipomenitele condiţii pe care le îndeplinesc pseudo-spitalele din Harghita sunt într-o evidentă contradicţie cu adevărul. Din acest moment, demnitarul care conduce operaţiunea de igienizare a sistemului medical naţional s-a transformat în cel mai mare inamic al acestui proces, lăsându-l fără combustibilul cel mai de preţ: credibilitatea. Prin comparaţie, nici cele mai lacrimogene, isterice şi manipulatoare campanii media nu vor ajunge la un aşa potenţial de subminare a reformei spitalelor, măcar pentru că ignoră logica, iar credibilitate n-au avut niciodată.
M-am poziţionat de la bun început ca un susţinător al renunţării la acele unităţi sanitare în care asistenţa medicală s-a transformat demult în asistenţă socială, şi aceea precară. Cred în continuare că este nevoie de flexibilizarea sistemului medical, care în final să ducă la creşterea calităţii actului medical şi alocarea corectă a resurselor. Tocmai de aceea, închiderea spitalelor neperformante trebuie să continue. Dar interesul naţional dictează ca acest proces să fie dus mai departe de un Minister al Sănătăţii condus de un alt ministru. Domnului Cseke, în schimb, pledez să-i fie acordat răgazul ca, înainte de a părăsi biroul, să prezinte nu scuze, ci rapoartele pe baza cărora a conchis că spitalele-fantomă din fieful său electoral nu trebuie închise.
