» Ministrul Sanatatii, Cseke Attila, a avertizat ca sistemul pe care il gestioneaza risca sa intre in colaps, pentru ca banii alocati de la buget ajung pana la vara.
» Romania are cel mai prost finantat sistem sanitar din toata Europa. In aceste conditii, nu se poate vorbi despre reforma si de eficienta, spun fosti ministri.
Sistemul sanitar ramane fara bani la vara, riscand sa intre in colaps, a declarat Cseke Attila, ministrul Sanatatii. Bugetul alocat Sanatatii pe 2010 este similar celui de anul trecut, a explicat ministrul: 3,6% din Produsul Intern Brut (PIB), adica aproximativ un miliard de euro. "Pentru a acoperi ceea ce ar trebui sa fie in sanatatea romaneasca ar fi nevoie de inca vreo jumatate de miliard de lei", a adaugat optimist ministrul. Cseke Attila a avertizat ca are de gand sa elimine "din scurgerile de resurse financiare, pentru ca se scurg bani importanti din sistemul sanitar". Totusi, ministrul nu a detaliat care sunt acele scurgeri, spunand doar ca "s-a taraganat foarte mult aceasta reforma despre care se tot vorbeste".
Specialisti si fosti ministri ai Sanatatii spun insa ca sistemul sanitar nu poate fi vindecat decat cu bani si ca reforma costa. In cifre, Sanatatea s-a intors in anul 2000, dar nici macar in anul de maxima crestere economica, 2008, bugetul sistemului sanitar nu a huzurit, fiindca s-a oprit doar la 4,2% din PIB. In plus, bugetul pe 2010 al Sanatatii a fost alocat parca in gluma sau de catre un repetent la aritmetica. Cu aceiasi bani ca in 2009, Sanatatea trebuie sa-si asigure functionarea, dar sa achite si datoriile la banci, acumulate in 2009. Datorii care au fost facute tocmai pentru ca bugetul pe 2009 a fost de ajuns doar 9 luni, pana in luna septembrie.
Doctorul Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, ne-a explicat ca Guvernul "a gresit constructia bugetara de la bun inceput, cand a alocat tot 3,6% din PIB, dar in care intrau si datoriile din 2009, iar echivalentul acestor bani a ajuns pana la 1 septembrie anul trecut". In aceste conditii, Astarastoae spune ca nu se poate discuta despre eficienta si reforma: "Costurile sunt foarte clare si se cunosc. Se poate discuta despre eficientizarea sistemului cand ai o finantare pentru un plan. Dar cand banii se dau de la inceput la jumatate pierderile sunt mult prea mari".
Eugen Nicolaescu, fostul ministru liberal al Sanatatii intre 2005 si 2008, rade cand aude reactia lui Cseke Attila in fata bugetului sau minuscul: "Serios? si-a dat si el seama ca nu-i ajung banii? Doar el si-a propus bugetul". Fostul ministru spune ca Sanatatea a ajuns in pragul colapsului "prin dezinteres politic" si ca nu se poate da vina pe scurgerile de bani din sistem. "Exista si rezerve de bani in sistem, dar ele sunt atat de mici incat nu conteaza. Mai sunt probleme de licitatii, de preturi, de prescrieri de medicamente", spune Nicolaescu, insa acestea nu ar fi semnificative in fata marii probleme a finantarii. "Este vorba de politica, de nimic altceva. In 2006-2008 s-a incercat", explica fostul ministru. Totusi, chiar si cu astrele politice si economice aliniate – un ministru liberal, Nicolaescu, un premier liberal, Tariceanu, si un PIB-record, alocatia bugetara a Sanatatii in 2008 a fost de numai 4,2%, adica doar cu 0,6% mai mult decat acum.
Mircea Cinteza, fost ministru al Sanatatii in perioada 2004-2005, crede si el ca "scurgerile de bani din sistem nu au fost niciodata dovedite, au fost doar incidente izolate, locale". In conditiile in care banii alocati sanatatii fiecarui roman sunt in jur de 200 de euro, iar in tari precum Ungaria sau Slovacia suma se ridica la 1.000 de euro, spune Mircea Cinteza, "nu se poate vorbi de gestionare proasta, pentru ca banii sunt foarte putini". Nici o guvernare nu a intins mana Sanatatii, recunoaste Cinteza, "pentru ca asta e filozofia natiei romanesti: nu au considerat ca trebuie sa dea mai mult si nici medicii, nici pacientii nu au tipat suficient, precum profesorii de exemplu". Solutia de supravietuire este incercarea de a gasi noi surse de finantare, spune Cinteza, adica ceea ce face actualul ministru prin introducerea "taxei fast-food" sau prin sustinerea introducerii sistemului de coplata, prin care pacientii sa plateasca pentru anumite servicii medicale.
Sanatate ca In Africa
Media finantarii Sanatatii in statele UE variaza intre 8 si 10 procente din PIB. In Romania, cel mai mare buget al Sanatatii a fost in 2008, de 4,2% PIB. In sume propriu-zise, nu in procente, doar Albania aloca mai putini bani Sanatatii decat Romania, arata un raport al Societatii Academice din Romania, care a prevazut ca sistemul va intra in colaps inca de anul trecut. Romania rivalizeaza la bugete alocate Sanatatii cu tari subdezvoltate din Africa sau Asia: Mauritania, Bangladesh, Madagascar, Burundi sau Algeria. Raportul SAR demonstreaza cu cifre ca exista o relatie direct proportionala intre cresterea bugetului pentru Sanatate si cresterea sperantei de viata, scaderea mortalitatii infantile si a ratei deceselor.
