Catre sfarsitul anului 2005, MAE a organizat cel mai amplu concurs pentru ocuparea posturilor vacante in serviciul diplomatic si consular: 639 de candidati, dintre care la proba scrisa s-au mai prezentat 482. Oricum multi daca raportam numarul candidatilor la cele 54 de posturi, aproximativ noua candidati pe un loc. Rezultatele de la proba scrisa au evidentiat o pregatire jalnica a celei mai mari parti din candidati. Prin urmare, a plouat cu note de 1, 2, 3 si 4. Ca sa treaca de proba scrisa, conditia de promovare era obtinerea a minimum 7. In ciuda numarului mare de candidati au ramas locuri neocupate. Despre profilul candidatilor, dar si despre calitatile pe care ar trebui sa le aiba diplomatul profesionist am discutat cu seful diplomatiei romane, Mihai Razvan Ungureanu.
Nu bibliografia a fost impedimentul
– Au fost subiectele atat de dificile incat sa ii blocheze pe candidati? In ce au constat probele?
– Proba scrisa a avut urmatoarea structura: trei subiecte din bibliografia generala – istoria romanilor, drept international si drept diplomatic, politica externa a Romaniei; trei subiecte din bibliografia specifica fiecarui departament. In cadrul acestor subiecte specifice, le-au fost testate cunostintele si abilitatile in utilizarea a doua limbi straine. In cadrul interviului, candidatilor le-au fost analizate aptitudinile individuale, avandu-se in vedere urmatoarea structura: formarea profesionala de baza, formarea profesionala continua, experienta profesionala relevanta pentru MAE, performante profesionale, alte abilitati relevante, precum cunoasterea limbilor rare, lucrari publicate, prezenta fizica, aptitudini rationale. Nu bibliografia a fost impedimentul. A fost insa o notare extrem de severa. Intentia noastra a fost de a fi cat mai severi in notare deoarece la un asemenea numar de candidati si numar de locuri discrepanta a fost foarte mare. Teza scrisa a avut coltul indoit, fiind exclusa orice posibilitate de fraudare. A fost un concurs deschis pentru toata lumea, dar organizat dupa toate rigorile academice.
– Perdantii acuza duritatea concursului. Cum comentati?
– Circumstantele, pentru care garantez, i-au favorizat pe cei bine pregatiti, pe cei care au invatat si au stiut ce sa scrie. De aceasta data va vorbesc si in calitate de profesor la universitate. De altfel, toti cei care au participat la organizarea concursului si punctarea tezelor au o asemenea practica. Secretarii de stat Teodor Baconschi, Valentin Naumescu, Lucian Leustean au si ei aceasta calitate academica. Directorii, care la randul lor predau la catedra, au mai participat la concursuri de admitere. Ceea ce as vrea insa sa subliniez este calitatea pregatirii, care a lasat de dorit. Am descoperit atatea teze cu o exprimare incorecta in propria limba, limba romana, teze care n-au convins asupra logicii de argumentare, teze caracterizate de lipsa elementelor de cultura generala. Notiuni pe care un tanar la 23-25 de ani ar trebui sa le detina. Acesta este un rezultat care, cei drept, nu poate recomanda pentru diplomatie. Au ramas locuri neocupate la Departamentul Romanii de Pretutindeni deoarece, dupa proba scrisa, nici un candidat de la acest departament nu a reusit sa primeasca o nota de 7, nota minima prevazuta de regulamentul concursului pentru a promova la interviu. Vom organiza alt concurs. Referitor la cei admisi, in majoritatea cazurilor lucrarile au fost echilibrate. Nu am avut prezentari care sa fi iesit din asteptarile noastre. Ma refer la cei 54 care s-au detasat din plutonul candidatilor.
– Daca tot i-ati mentionat pe cei 54 de norocosi care vor avea parte, in curand, de „botezul diplomatiei”, spuneti-ne ceva despre ei.
– Cei 54 de candidati admisi nu devin, imediat, diplomati. Pentru a fi admisi in Corpul Diplomatic si Consular al Romaniei trebuie sa parcurga testele psihologice si examenul medical. Trebuie sa primeasca avizul Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete pentru accesul la informatiile clasificate. Abia atunci va fi cunoscut numarul viitorilor diplomati. 56 la suta din candidati au studii in strainatate, 11 la suta au licenta in strainatate, 19 la suta au licenta dubla, iar cat priveste formarea profesionala continua, 90 la suta au cursuri postuniversitare. Printre ei se regasesc absolventi ai facultatilor de stiinte juridice, stiinte politice, filologie, studii economice, istorie. Dar exista si cate un absolvent de sociologie, teologie, medicina, tehnica militara. Cea mai mare parte din admisi provin din Bucuresti – 61 la suta, orase mari – 32 la suta, orase mici – sapte la suta. Sunt 23 de persoane cu varste intre 22 si 25 de ani, 23 cu varste intre 26 si 30 de ani, sase candidati intre 31 si 33 de ani, iar peste 35 de ani, doi.
Diplomatul adevarat este cel care stie sa risipeasca ignoranta
– Domnule ministru, ati spus ca multi dintre candidati nu au indeplinit conditiile de recomandare pentru diplomatie. Exista o definitie a diplomatului, o lista de virtuti indispensabile unui diplomat adevarat?
– Nu as vrea sa cadem in ispita descrierii inguste a rostului si rolului diplomatilor. Activitatea diplomatica nu poate fi nicidecum re-zumata la obligatiile de protocol sau la prezenta sociala. Evident, ele fac parte din temele cotidiene ale diplomatiei, in cele mai multe cazuri. Aceasta inseamna insa o buna cunoastere a regulilor delicate de comportament social si un bun fler al relatiilor personale. Dar diplomatia inseamna si altceva: activitate intelectuala in adevaratul sens al cuvantului. Sa fim intelesi, diplomatul nu poate sa evoce Romania, tara sa, in intreaga sa amplitudine. Nici nu i se cere acest lucru. Nu pentru aceasta reprezinta Romania in exterior. El trebuie sa fie factorul argumentat. Mediul care produce argumentatia optima pentru interesele nationale. Un diplomat autentic este mobil, adaptat cultural, un om care stie sa-si descopere conlocuitorii si sa speculeze circumstanta in care acestia se afla in tara sa de rezidenta. Sa-si subordoneze agenda personala agendei intereselor nationale. Sa inteleaga ca acolo unde lucreaza perioada sa de activitate nu are granite fiziologice, nu tine cont de zi sau noapte. Un diplomat autentic este acela care poate oferi un raspuns potrivit, risipind ignoranta sau reusind sa contrazica un stereotip.
– Multe vor fi schimbarile dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Vectorii politicii europene vor propulsa diplomatia romana pe o alta orbita?
– Diplomatul roman, dupa 2007, va fi si diplomatul Uniunii Europene. El va reprezenta nu doar interesele Romaniei, care sunt de anvergura medie, ci si ale Uniunii. Langa steagul Romaniei va sta si steagul Uniunii Europene. El va servi, in egala masura, temele politicii externe romanesti, dar si temele de politica externa ale clubului din care Romania face parte.
