Când te gândeşti la tenisul ceh şi, în particular, la tenisul feminin, nu o poţi face fără să o aminteşti pe Martina Navratilova. Billie Jean King spunea în 2006 despre Navratilova că „este cea mai buna jucătoare de simplu, dublu şi dublu mixt care a trăit vreodată”. Fostul număr 1 mondial are un palmares impresionant: 167 de titluri la simplu (record absolut atât la feminin cât şi la masculin), 18 titluri de mare şlem, 31 de titluri de mare şlem la dublu şi 10 titluri de mare şlem la dublu mixt.
Dar ce au în comun Petra Kvitova şi Martina Navratilova în afară de naţionalitate? Ambele au câştigat primul turneu de mare şlem din carieră la vârste fragede: Navratilova la Wimbledon în 1978 la vârsta de 22 de ani, împotriva lui Chris Evert (2-6, 6-4, 7-5), iar Kvitova, sâmbătă, la vârsta de 21 de ani, împotriva Mariei Şarapova.
Petra Kvitova a apărut parcă de nicăieri. Cea mai mare performanţă de până la finala din 2011 a fost o semifinala, anul trecut, tot la Wimbledon, împotriva Serenei Williams. Dar sâmbătă, sub privirile Navratilovei şi Janei Novotna, Petra Kvitova a zdrobit-o pe rusoaica Maria Şarapova în numai 85 de minute, scor 6-3, 6-4. Cu un serviciu impecabil şi un forehand năucitor, Kvitova s-a dovedit un adversar mult prea puternic pentru rusoaică. A devenit astfel prima jucătoare cehă care câştigă Wimbledon-ul după 13 ani de pauză. Ultima dată când s-a întâmplat acest lucru a fost în 1998, cu victoria Janei Novotna împotriva franţuzoaicei Nathalie Tauziat.
Pentru Novotna, victoria de la Wimbledon a însemnat primul şi ultimul titlu de mare şlem din carieră. Pentru Navratilova, victoria de la Wimbledon a însemnat doar începutul.
Kvitovei, maniera categorică în care a dominat-o pe Şarapova îi oferă încredere pentru viitor. Asta dacă nu se loveşte de inconstanţa şi accidentările tot mai prezente în circuitul feminin profesionist.
