Forţe kurde, susţinute de coaliţia antijihadistă occidentală, au lansat o ofensivă pentru cuceri oraşul irakian Sinjar de la gruparea jihadistă Statul Islamic. Preluarea controlului asupra regiunii este o etapă majoră în fărâmiţarea „califatului” proclamat de gruparea extremistă, potrivit Mediafax.
Artera rutieră care traversează Sinjarul leagă Mosulul de celelalte oraşe cucerite de către jihadişti din cadrul SI. Acelaşi drum reprezintă totodată calea de aprovizionare a celor aproximativ 1,5 milioane de persoane care locuiesc în continuare la Mosul, unde preţurile cresc şi în care activişti denunţă o foamete.
„Recucerirea oraşului Sinjar nu este importantă doar ca o victorie morală. Cucerirea liniilor de aprovizionare este extrem de critică în viitoare confruntări armate”, declară pentru CNN locotenent-generlul Mark Hertling, un analist militar.
La operaţiune iau parte până la 7.000 de peshmerga – membri ai forţelor kurde – care iau cu asalt oraşul pe trei fronturi, cu scopul de a prelua controlul asupra rutelor de aprovizionare, a anunţat joi Consiliul pentru Securitate al regiunii kurde.
Luptătorii kurzi au preluat deja controlul, până joi, asupra unui număr de sate din apropiere de Sinjar. Înainte de lansarea ofensivei la Sinjar, luptători kurzi au declarat că sunt conştienţi de faptul că asaltul nu este uşor.
Comandanţi peshmerga estimează că aproximativ 600 de luptători SI se află în oraşul Sinjar şi probabil sunt hotărâţi să lupte până la moarte, după ce SI şi-a suplimentat recent trupele. Ei cred că jihadiştii au minat terenul.
„Odată ce intră în acest oraş, vor avansa încet”, este de părere locotenent-generalul în retragere Rick Francona, alt analist militar CNN. „Vor înaintă casă cu casă, stradă cu stradă. Va fi foarte dificil”, a apreciat el.
Lumea a privit cu oroare, anul trecut, cum aproximativ 50.000 de etnici yazidi, care locuiesc în această regiune, s-au refugiat în Munţii Sinjar, în nordul Irakului, din calea măcelului SI. Aproximativ 5.000 de bărbaţi şi băieţi din Sinjar şi din sate vecine au fost masacraţi, potrivit ONU, iar adolescente şi femei yazidi au fost vândute ca sclave.
De atunci, numeroase clădiri au fost demolate, haosul a pus stăpânire pe oraş, iar câteva sute de luptători SI s-au instalat în aceste ruine pentru a respinge atacuri ale unor mici detaşamente din cadrul forţelor peshmerga, care au plănuit ofensiva de mai mult timp.
Aproximativ 5.000 de luptători yazidi au fost mobilizaţi sub conducerea forţelor peshmerga pentru a participa la bătălia împotriva SI. Însă majoritatea sunt agricultori şi au prea puţină experinţă militară.
Etnicii yazidi fac parte dintr-una dintre cele mai mici şi mai vechi religii monoteiste din lume. Religia lor este considerată o sectă preislamică, cu rădăcini în creştinism, iudaism şi zoroastrism – o religie monoteistă antică din Asia Centrală, Iran şi Azerbaidjan. SI îi consideră necredincioşi.
Etnicii yazidi şi kurzi au trăit alături sute de ani, ca nişte vecini paşnici.
Kurzii sunt musulmani sunniţi, cu o limbă şi o cultură unică. Ei reprezintă populaţia majoritară a regiunii autonome din nordul Irakului, însă trăiesc şi în regiuni din Iran, Turcia, Armenia şi Siria.
După ce forţe peshmerga au instalat o tabără la Snuny, un sat irakian de la poalele Munţilor Sinjar, civili yazidi au început să revină acasă. Unii dintre ei declarau săptămâna trecută pentru CNN că au promis să recucerească Sinjarul şi să se răzbune pe SI.
Pe de altă parte, luna aceasta coaliţia occidentală antijihadistă condusă de către Statele Unite şi-a intensificat bombardamentele vizând poziţii SI atât în oraş, cât şi în regiune.
