Zicala "mori cu dreptatea in mana" este, la Constanta, mai actuala ca niciodata, instantele de pe litoral fiind "celebre" pentru modul in care stiu sa solutioneze unele dosare. In materie penala, de exemplu, a devenit un lucru obisnuit ca traficantii de droguri sau politistii vinovati de infractiuni sa fie judecati in libertate, iar apoi sa fie condamnati la pedepse cu suspendare. Evazionistii vinovati de prejudicii de miliarde scapa adesea cu sanctiuni minore sau sunt obligati doar la plata unor daune, pentru ca intre timp faptele penale s-au prescris. Un proces poate dura si trei-patru ani (doar pe fond), fiind celebru deja cazul lui Ali Soker, un arab judecat pentru trafic de droguri si al carui proces a ajuns la un neverosimil al 53-lea termen.
Totu-i bine pe hartie
Reprezentantii Tribunalului Constanta, judecatorii Ciprian Coada (Sectia penala) si Razvan Anghel (Sectia civila), au declarat zilele trecute ca activitatea instantei constantene pe anul 2006 a fost apreciata de comisiile de control ale CSM ca fiind una pozitiva. Consiliul Superior a fost interesat de activitatea de fond a instantelor, realizand un raport in doua etape. Acest raport al activitatii de fond nu trebuie confundat cu cele realizate de CSM, tot anul trecut, dar care au vizat alte aspecte, precum repartizarea aleatorie a dosarelor sau analiza spetelor mai vechi de un an. Raportul privind fondul cauzelor s-a finalizat cu concluzii pozitive, care insa nu se regasesc si in practica.
Cruda realitate
Inspectorii CSM sustin ca la Constanta nu exista probleme, pentru ca ei nu au cercetat pe ansamblu aspectele unui proces. La penal, de exemplu, exista numeroase probleme, cum ar fi nerespectarea principiului de celeritate, acceptarea nejustificata a unor amanari etc. De asemenea, deciziile judecatorilor lasa mult de dorit, dar, evident, CSM sustine ca acestia nu pot fi trasi la raspundere pentru solutiile date. Cine atunci poate lua masuri fata de un magistrat care dispune cercetarea in libertate a unui suspect de omor sau a unui individ cu antecedente care a fost prins in flagrant cu zeci de pastile de ecstasy? Cum se poate explica faptul ca judecatorii ii condamna la pedepse cu suspendare pe unii care au furat combustibil de zeci de miliarde, bani care evident nu au mai fost recuperati niciodata? La toate aceste intrebari CSM nu raspunde niciodata sau sustine ca nu este treaba sa, evident, fara sa mentioneze cine anume ar avea o asemenea atributie. Din acest motiv s-a ajuns la situatii absurde, cum ar fi negocierea "la cafea" a unei sentinte intre judecator si avocatul apararii, fosti colegi de facultate si buni prieteni. O mare problema este si cea a schimbarilor de incadrare juridica. Gasiti vinovati de catre procurori pentru infractiuni extrem de grave, unii inculpati scapa cu sanctiuni ridicole, intrucat judecatorii "anuleaza" acuzatii precum spalarea de bani sau deturnarea de fonduri, lasand ca procesul sa continue doar pe modeste capete de cerere, cum ar fi infractiuni la legea contabilitatii.
Situatia la Parchete
Pe hartie, instantele constantene sunt "curate", dar realitatea este cu totul alta. CSM este permisiv cu judecatorii, dar pare "pornit" pe Parchetele de pe litoral. Raportul activitatii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta, pentru anul 2007, a avut concluzii negative si s-a finalizat cu destituirea procurorului general Marian Alexandru. Se pare ca acest control a vizat de fapt doar inlaturarea acestui magistrat, considerat indezirabil la Bucuresti, pentru ca, efectiv, restul procurorilor din institutie nu au avut deloc de suferit. Nu se stie inca cine anume va prelua functia lui Alexandru, dar cu siguranta va fi o persoana apreciata de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
Este greu de crezut insa ca viitorul procuror general va face curatenie in haosul de la Parchet, unde stau prafuite, "in lucru", sute de dosare penale. Din pacate, este foarte posibil ca CSM-ul sa considere activitatea unei institutii drept una fara probleme doar pentru ca la conducerea acesteia se afla o persoana agreata de Bucuresti.
