Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în septembrie, 61 de sortimente de ciocolată cu lapte și diferite adaosuri, fabricate/distribuite de către următorii producători: Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan și Kaufland, Rewe România, Kandia Dulce, Mondelez România, Amaco Dulcey, Hershey Company SUA, Chocotime Grecia, Firenze Com, Duo, De Silva Exclusiv, Armaco Distributions, Sly Nutritia, Gunz, Inter Conecter, Heidi, Dijec, Chocco Garden, Food Distributione, Loocker, Weinrich, Dolfin, Starbrook, Solent, Mondelez, Nestle, Meybona, The Belgian Chocolate Group.
Ce ingrediente au fost folosite
- La 92% dintre ciocolatele analizate, primul ingredient este reprezentat de zahăr. La doar 2% dintre ciocolatele analizate primul ingredient este reprezentat de lapte;
- La 46% dintre ciocolate, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de untul de cacao;
- La 23%, cel de-al doilea ingredient este reprezentat de grăsimi vegetale exotice (palmier, cocos, shea) hidrogenate sau parțial hidrogenate;
- La 40% dintre ciocolate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de laptele praf integral;
- La 20% dintre ciocolatele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de zerul praf.
- 50% dintre sortimentele analizate conțin zer praf;
- 50% conțin lapte praf integral, fără a se preciza procentul folosit în compoziția acelor produse;
- 33% dintre sortimentele analizate conțin arome artificiale;
- 26% conțin lapte praf degresat, nespecificându-se nici cantitatea, nici conținutul de grăsime din acesta;
- 18% dintre sortimentele analizate conțin grăsimi din lapte;
- Conținutul de cacao variază între 5% și 49%, iar cel de lapte între 1% și 39%.
În cele 61 de produse analizate s-au identificat 11 aditivi alimentari, după cum urmează: monostearat de glicerină, carbonat acid de sodiu, caramel, carbonat de calciu, bicarbonat de sodiu, sorbitol, malitol, poliricinoleat de poliglicerină, lecitină din soia, lecitină din floarea-soarelui, lecitină din rapiță.
Pericolul dulce
Asociația Pro Consumatori trage un semnal de alarmă asupra pericolului pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de ciocolată analizate variază între 3 și 12 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 15 grame zahăr și 61 grame zahăr per 100 grame produs. Conținutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică și valoarea energetică ridicată, aceasta variind între 444 kcal și 615 kcal. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulți și copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.
Efectele zahărului în alimentația copiilor
Dereglarea metabolismului calciului: copiii se îmbolnăvesc din această cauză și au dinții stricați de timpuriu.
Obezitatea este cea mai răspândită afecțiune provocată de consumul excesiv de zahăr. Deși zahărul nu este bogat în calorii, consumat în exces poate afecta sistemul hormonal, ducând la creșterea apetitului, mărirea țesutului adipos și apariția celulitei.
Consumul de zahăr și de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care, cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantități mari de zaharoză, începe să nu mai funcționeze la parametrii normali. Așa apare diabetul.
„Zahărul ascuns“ poate fi găsit în diverse sortimente de mâncare și, cel mai grav, și în mâncărurile destinate copiilor. Deși pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural, acest lucru nu este adevărat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoză din sirop de porumb, folosite ca îndulcitori, fac din produsele „naturale“ adevărate bombe în alimentația copiilor. Alte ingrediente în care este „ascuns“ zahărul sunt: fructoza, siropul de malț, extractul de malț, siropul de porumb, melasa, zahărul brun, zaharoza, malțul de orez, agava. Toate acestea reprezintă îndulcitori artificiali adăugați în produsele destinate copiilor ce dăunează sănătății lor.
Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 24 grame şi 47 grame, din care grăsimi saturate între 9,1 grame şi 28,5 grame per 100 grame produs. În conformitate cu Ordinul nr. 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, sortimentele de ciocolată având un conținut ridicat de grăsimi, respectiv grăsimi saturate (mai mult de 5 grame per 100 grame produs), și o valoare energetică mare per 100 grame produs nu sunt recomandate copiilor.
Cantitatea de proteine variază între 3,4 grame și 10 grame, iar cantitatea de fibre variază între 0,4 grame și 5 grame.
„Ciocolata este asociată cu plăcerea și răsfățul. Creierul funcționează cu glucoză, iar zahărul este refugiul în caz de stres! Tot zahărul este și principalul combustibil, mai apoi grăsimile și proteinele. Ne obișnuim cu zahărul încă de la formula de lapte praf și nu mai uităm acest gust. Ne lipsește și îl căutăm.
Puțini știu că într-o tabletă de ciocolată găsim 30-40 g grăsimi și 40-60 g zahăr/100 g. Adică, o compoziție cel puțin nefericită pentru sănătatea noastră. Ce nu știu foarte mulți este că metabolismul nu «face față» combinației egale de zahăr și grăsimi. Adică, un aliment care conține atât zahăr, cât și grăsimi în proporții egale este mai nesănătos decât unul care conține numai zahăr sau numai grăsimi. Recomand pacienților mei să consume ciocolată cu o proporție mare de cacao, minimum 70%, dar în prima parte a zilei și numai dacă sunt foarte activi.“ Dr. Florin Ioan
Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică
„Ciocolata neagră reprezintă unul dintre cele mai sănătoase alimente, militând pentru un consum regulat, atât timp cât este de bună calitate. Din punct de vedere nutriţional, ciocolata neagră conţine antioxidanţi esenţiali care inhibă inflamaţia cronică, având un efect benefic asupra tuturor parametrilor metabolici. Studii recente ne dezvăluie că bioflavonoizii regăsiţi în ciocolata neagră reprezintă o sursă de hrană preferată pentru probioticele care trăiesc în intestinul nostru, determinând o scădere a cantităţii de cortizol, asociată în acelaşi timp cu eliberarea hormonilor fericirii. Zecile de studii ştiinţifice efectuate pe ciocolata neagră confirmă la unison efectul miraculos al ingestiei acestui aliment, întrucât reduce riscul declanşării afecţiunilor cardiovasculare şi diabetului, cât şi al bolilor oftalmologice, psihiatrice etc. Totuşi, analizând foarte multe dintre brandurile de ciocolată care se comercializează pe piaţa noastră, am înţeles că producătorii pun accentul întâi pe cantitate, şi nu pe calitatea produselor oferite consumatorilor români. Raţionamentul capitalist care stă în spatele acestei filosofii este puterea limitată de cumpărare, reflectată aproape de fiecare dată cu un grad scăzut de informare a consumatorului român. Majoritatea sortimentelor de ciocolată regăsite în România conţin un exces de zahăr, lapte praf şi grăsimi vegetale hidrogenate care inflamează organismul nostru, perturbând în mod regulat echilibrul florei intestinale, asociat în primul rând cu scăderea numărului de microorganisme benefice şi o creştere a tulpinilor patogene.“ Dumitru Bălan, nutriţionist
„Puterea antioxidantă a ciocolatei este aproape la fel cu cea a fructelor de pădure. Dar asta nu înseamnă că se poate consuma în cantităţi nelimitate. Să nu uităm că 100 gr ciocolată conţin circa 530 kcal; este un produs plin de grăsimi, chiar dacă multe dintre ele sunt sănătoase, cum ar fi acidul oleic, sunt totuşi grăsimi care trebuie să stea, conform ghidurilor nutriţionale, în anumite limite. Ciocolata cu lapte, prin lege, ar trebui să conţină minimum 14% lapte praf, maximum 55% zahăr şi 25% cacao, la care se adaugă untul de cacao. Valoarea calorică este puţin mai mare decât a ciocolatei amare, dar proprietăţile antioxidante sunt mult mai slabe, chiar spre nule, deoarece, având un conţinut foarte scăzut în cacao, beneficiile sunt foarte reduse. De aceea este de preferat să alegeți ciocolată amară de bună calitate. În afară de lecitină, care este un emulgator şi care se poate găsi în diferite concentraţii, alţi aditivi nu au de ce să fie prezenţi în ciocolată. Ciocolatele cu lapte care au 60 gr zaharuri pe 100 gr de produs şi nu conţin unt de cacao, ci un amestec de grăsimi vegetale nu numai că nu aduc beneficii, dar sunt dăunătoare sănătăţii.“ Marie Vrânceanu, nutriţionist specializat în nutrigenomică.
„Dacă ciocolata tradiţională are în compoziţie lapte praf, zahăr, unt, apă și cacao, ciocolata cu lapte fabricată în sistem industrial nu trebuie să conțină mai mult de 5 ingrediente: lapte, zahăr, unt de cacao, masă de cacao și lecitină din soia. Aceasta din urmă nu are nimic în comun cu ciocolata realizată tradiţional în ciocolaterii. Calitatea ciocolatei cu lapte fabricată în sistem industrial se apreciază în funcție de calitatea și ordinea primelor trei ingrediente.
În cazul ciocolatei cu lapte de calitate superioară, ordinea ingredientelor este următoarea: lapte, zahăr și cacao. În privința consumului de ciocolată la copiii mai mari de 3 ani, aceasta trebuie să fie numai de calitate superioară şi să nu se depășească 15 grame pe zi, ceea ce reprezintă aproximativ 100 kcal și niciodată nu trebuie oferită seara spre consum acestora. Aportul ridicat de zahăr în alimentaţia din primii ani de viaţă a unui copil generează probleme mari de sănătate, cum ar fi obezitatea, care aduce la rândul său şi alte probleme, precum scolioza, modificarea osaturii, fragilitatea oaselor, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare şi diabet zaharat de tip 2. În concluzie, consumul excesiv de zahăr dăunează grav sănătății. Este mesajul pe care îl auzim de câțiva ani, însă foarte puțini dintre noi îl înțeleg, deoarece nu avem cunoștințe elementare de nutriție.“ Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președintele APC.
