Site-ul WikiLeaks se confruntă cu dificultăţi financiare, pierzând peste 480.000 de euro pe săptămână de la începutul difuzării notelor diplomatice americane, a explicat fondatorul site-ului, Julian Assange, într-un interviu acordat ziarelor elveţiene Tribune şi 24 heures, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Întrebat dacă multiplele presiuni pe care le suportă ar putea să aibă efect asupra activităţilor sale, Assange a explicat: „din punct de vedere personal, nu. Aş zice chiar că presiunile îmi accentuează hotărârea”.
„Dar din punct de vedere financiar este altceva”, a adăugat el.
„Pierdem peste 600.000 de franci (480.438 de euro) pe săptămână de la începerea difuzării telegramelor diplomatice. Pentru a ne continua activităţile, este nevoie de o modalitate sau alta de recuperare a acestor bani”, a adăugat el.
Australianul, care beneficiază în prezent de un regim de eliberare condiţionată în Marea Britanie, aşteaptă un proces privind posibila sa extrădare către Suedia, unde este căutat pentru „agresiuni sexuale”. Data procesului urmează să fie stabilită în cadrul unei audieri prevăzute pentru marţi la Londra.
La rândul său, Washingtonul intenţionează să îl urmărească pentru spionaj după publicarea pe site-ul WikiLeaks a unor telegrame diplomatice americane.
Julian Assange a recunoscut într-un interviu la sfârşitul lui decembrie pentru Sunday Times, că dificultăţile financiare l-au determinat să semneze un contract pentru editarea unei autobiografii.
„Nu vreau să scriu această carte dar trebuie să o fac”, a afirmat el, adăugând că „a cheltuit deja 200.000 de lire sterline în justiţie” şi pentru a „apăra şi păstra WikiLeaks pe linia de plutire”.
El a dezminţit totuşi că a primit deja jumătate din suma prevăzută, respectiv 1,1 milioane de lire sterline (1,2 milioane de euro). „Contrar a ceea ce s-a spus, nu am încasat 1,1 milioane de lire sterline pentru a-mi scrie biografia. Aş putea primi 1,1 milioane de lire sterline în câţiva ani în cazul în care cartea mea se va bucura de un mare succes”, a precizat el.
El a dezminţit zvonurile potrivit cărora a depus o cerere de azil în Elveţia, explicând că problema rămâne deschisă.
„Ne gândim la ţara cea mai potrivită în materie de securitate pentru mine şi echipa mea. Nu am hotărât nimic. Elveţia rămâne o posibilitate”, a explicat el.
„Nu excludem nici Australia”, a adăugat fondatorul WikiLeaks.
