UPDATE ora 17.00
Deoarece au apărut speculații potrivit cărora mega-dosarul judecătorului CCR Toni GREBLĂ s-ar fi deschis pentru intimidarea judecătorilor Curții Constituționale de către SRI deoarece Curtea a respins Legea interceptărilor cibernetice în ansamblul ei, precizăm că DNA a fost sesizat de către serviciul secret al Internelor, Departamentul de Informații și Protecție Informativă (DIPI). Cu alte cuvinte, SRI nu are contribuții esențiale, informațive, în acest dosar. Cel mult, de prestator de servicii ( interceptări solicitate de DNA cu mandat de la judecător).
Mai există o teorie potrivit căreia PSD, prin serviciul secret al Internelor – DIPI – , care a sesizat DNA, se răzbună pe Toni Greblă deoarece acesta a votat împotriva intereselor PSD, care l-a trimis la Curtea Constituțională. Această teorie , dacă ar fi adevărată, s-a întors ca un bumerang împotriva PSD deoarece procurorii anticorupție nu s-au limitat numai la faptele presupus comercial-nelegale ale lui Greblă cu care a fost sesizat de DIPI, ci s-au dus și înspre modul în care PSD a folosit resursele publice pentru campania sa electorală din 2012 pentru alegerile parlamentare.
DNA a transmis o informare publicului în care rezumă evenimentele care pot fi date publicității. Dintre acestea , potrivit surselor noastre lipsesc secvențele în care apar persoane care nu au putut fi găsite pentru a fi audiate, cum ar fi turcul Corecki Sevket. De asemenea, lipsesc elemente probatorii, unele dintre ele publicate deja de România Liberă. Deocamdată, nu s-au aplicat măsuri preventive.
Potrivit rezumatului DNA, procurorii au început urmărirea penală față de:
1. GREBLĂ TONI, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– trafic de influenţă, în formă continuată
– două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de BANI
, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)
2. BÎRCINĂ ION, administrator al mai multor societăți comerciale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– cumpărare de influenţă, în formă continuată
– constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)
– dare de mită,
3. CONSTANTIN BARTOLOMEU SĂVOIU, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)
4. DOLGHI VICTOR, cetățean din Republica Moldova, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat (în forma aderării şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate
6. IANCU IULIAN, deputat cu funcţie de conducere în partid (membru al Consiliului Naţional al partidului respectiv, organ de conducere, conform Statutului), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,
7. ŞOVA LUCIAN, deputat cu funcţie de conducere în partid (vice-preşedinte al organizației Bacău),sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,
8. HĂHĂIANU HORIA, director în cadrul TRANSELECTRICA S.A, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– complicitate la folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de alte foloase,
– luare de mită
În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la suspectul Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate Bîrcină Ion), în echivalent de 56.070 euro;
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de AFACERI
– în 02.11.2011, suma de 1.200 lei (echivalentul unor obiecte vestimentare);
– în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe
Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului).
A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul Toni Greblă a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj şi cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.
Începând cu luna august 2014, judecătorul Greblă Toni a întreprins demersuri pentru intermedierea unei legături comerciale de export între omul de AFACERIBîrcină Ion (persoană apropiată relaţional), un cetăţean turc, cetăţeanul moldovean Victor Dolghi şi Constantin Bartolomeu Săvoiu.
Cele cinci persoane menţionate au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea au constituit un grup infracţional organizat cu scopul de a iniţia raporturi comerciale (export produse agro-alimentare) pe linia România – Federaţia Rusă, cu interpunerea Turciei, pentru eludarea deciziei de instituire de către Rusia a unui embargou unilateral asupra importului de produse agro-alimentare din Uniunea Europeană.
În fapt, embargoul unilateral al Rusiei este un răspuns la instituirea regimului autonom de sancţiuni de către Uniunea Europeană Rusiei.
În acest sens, membrii grupului s-au întâlnit de mai multe ori, atât în ţară, cât şi în afara ţării, acţionând coordonat pentru îndeplinirea scopului pentru care s-au constituit.
În perioada 2014 – 2015, aceştia au efectuat acte pregătitoare în vederea săvârşirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate.
Suspectul Ion Bîrcină împreună cu persoane din anturajul său au întreprins demersuri în vederea achiziţionării de produse de la diverse societăţi comerciale specializate în prelucrarea şi conservarea cărnii (abatoare), în vederea comercializării acestora în spaţiul ex-sovietic.
De asemenea, Ion Bîrcină, împreună cu un cetățean turc şi cu sprijinul lui Bartolomeu Constantin Săvoiu (cu importante relaţii în mediul oamenilor de AFACERIde naţionalitate turcă), a iniţiat mai multe discuţii pentru derularea unor operaţiuni comerciale (export) de cereale, materiale de construcţii şi/sau produse de minerit în Federaţia Rusă şi Republica Moldova.
În altă ordine de idei, suspecții Iancu Iulian şi Şova Lucian, folosindu-se de funcţiile de conducere în partid, în perioada octombrie – noiembrie 2012, au intervenit pe lângă Hăhăianu Horia – director în cadrul TRANSELECTRICA S.A. pentru ca acesta, prin influenţa pe care o avea asupra managementului S.C. ENERGOMONTAJ IEA – SUCURSALA BUCUREŞTI S.A. (agent economic care derulează activităţi comerciale cu CNTEE TRANSELECTRICA S.A.), să suporte contravaloarea cheltuielilor de transport efectuate de S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti pentru organizaţia Bacău a unui partid, cu prilejul desfăşurării, în data de 17.10.2012, a unei deplasări electorale la Bucureşti (Bacău – Bucureşti şi retur), tarifele de piaţă practicate de societatea de transport fiind de 80 lei / persoană transportată.
A rezultat că transportatorul S.C. TRANSMOLDOVA S.R.L. Oneşti a facturat servicii de transport în cuantum de 10.000 lei cu TVA.
În acelaşi sens, suspectul Iancu Iulian i-a solicitat lui Hăhăianu Horia să-l sprijine în finanţarea unui monument în jud. Bacău, com. Lipova, activitate care a fost asumată de către deputatul Iancu Iulian. Demersul a avut drept scop promovarea politică, atât a lui Iancu Iulian, cât şi a organizaţiei Bacău a partidului din care făcea parte.
În schimbul folosului necuvenit astfel obţinut pentru sine şi pentru altul, prin intervenţia celor doi membri de partid cu funcţii de conducere, Iancu Iulian i-a promis sprijin pe viitor lui Hăhăianu Horia, pentru obţinerea unor funcţii în cazul în care, în decembrie 2012, conform propunerilor, ar fi ajuns ministrul Energiei.
De asemenea, Bîrcină Ion i-a „împrumutat” o sumă importantă de BANI directorului CN TRANSELECTRICA SA, Hăhăianu Horia, iar acesta nu putea să-i returneze împrumutul.
Pe de altă parte, Hăhăianu Horia îşi justifica imposibilitatea restituirii împrumutului pe considerentul că o altă persoană (cămătar) făcea presiuni asupra sa pentru restituirea unui alt împrumut.
În această împrejurare, Bîrcină Ion s-a angajat să medieze faţă de celălalt creditor amânarea plăţii împrumutului de către Hăhăianu Horia prin invocarea neplăţii propriului „împrumut”.
Din declaraţia de avere a directorului general Hăhăianu Horia, rezultă că acesta, deşi are datorii foarte mari la bănci, de peste 100.000 euro, nu a declarat datorii către persoane fizice (deci nici către BÎRCINĂ ION şi nici către celălalt creditor), singurele datorii la persoane fizice fiind faţă de o rudă a sa, cu suma de circa 85.000 euro.
În schimbul acestor foloase necuvenite, Hăhăianu Horia, de la nivelul funcţiei de director general al SC TRANSELECTRICA SA, a sprijinit o firmă controlată de Bîrcină Ion, pentru ca aceasta să obţină, în asociere, un contract de achiziţii, Hăhăianu Horia influenţând criteriile de adjudecare prin nota nr.3575/01.02.2012.
De asemenea, în baza aceleiaşi relaţii cu Hăhăianu Horia, Bîrcină Ion a obţinut pentru o altă firmă a sa un contract cu SC TRANSELECTRICA SA, având ca obiect colectarea selectivă a deşeurilor – eliminarea şi valorificarea deşeurilor reciclabile de la centrele de exploatare şi de la sediul CNTEE TRANSELECTRICA.
UPDATE ora 15,10
Deputatul PSD Iulian Iancu, la ieșirea din sediul DNA, a declarat că procurorii i-au spus că nu este suspect în dosar, că a lămurit toate aspectele, că nu are nici o legătură cu afacerile de care e acuzat judecătorul CCR Toni Greblă. El a declarat presei că le-a relatat procurorilor despre modul în care in 2012, în campania electorală pentru alegerile parlamentare, au fost transportați susținătorii PSD de la Bacău la București.
UPDATE ora 15,00
Președintele CCR Augustin Zegrean susține că toți membrii CCR sunt șocați de acuzațiile cuprinse în comunicatul DNA cu privire la judecătorul CCR Toni Greblă. Zegrean spune că aceste întâmplări afectează grav imaginea CCR și că ieșirea onorabilă a lui Toni Greblă ar fi demisia.
De asemenea, Zegrean spune că Toni Greblă poate fi urmărit penal fără nici un aviz ( avizul e necesar pentru reținere și arestare și trebuie dat de Biroul Permanent al Senatului, camera care l-a trimis în CCR).
"Regretăm profund acest incident. DNA trebuie să finalizeze cât mai repede acest caz pentru ca asupra CCR să nu planeze nici o umbră de îndoială. (…) activitatea noastră nu e afectată pentru că putem judeca și în minim șase judecători. (…) In legătura cu deciziile noasttre legate de legea Big brother, declarațiile politicienilor și a unor reprezentanți ai unor instituții ale statului crează presiuni asupra judecătorilor și unora chiar le este teamă. Ne-au spus că dacă, Doamne fereste se întâmplă ceva , noi vom răspunde(…) Si noi vrem ca toți să fim în siguranță(…)dar am cerut măsuri de siguranța că legile nu vor fi încălcate…Cum putem fi acuzați că am creat vid legislativ si că am pus în pericol țara (…) Este regretabil că suntem acuzați după ce emitem decizii" declară Zegrean.
Președintele CCR cere politicienilor și șefilor unor instituții ale statului ( cu referire probabil la SRI în legătura cu respingerea , în ansamblu , a legii interceptării cibernetice) "să nu ne mai amenințe".
UPDATE ora 14.00
Parlamentarul PSD Lucian Șova a ieșit din sediul DNA supărat, îngrijporat. El nu a vut să facă declarații presei. Surse judiciare spun că s-ar fi început urmărirea penală și față de parlamentarul PSD. Ar suspectat că ar fi susținut afacerile ilegale de care este acuzat judecătorul CCR Toni Greblă și că ar fi implicat nelegal în finanțarea campaniei electorale la Bacău.
UPDATE ora 13.40
La ieșirea din sediul DNA, generalul-mason Constantin Bartolomeu Săvoiu a susținut că nu este vinovat și că nu știe de ce a urmărit de DNA. A recunoscut faptul că-l cunoaște pe Toni Greblă, dar că nu este amestecat în nici o afacere și că el a fost implicat de dușmani. Săvoiu a declarat : "fiind o personalitate, am mulți dușmani".
Surse din DNA susțin că față de Constantin Bartolomeu Săvoiu s-a început urmărirea penală pentru "folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate, prev. de art.273 din Legea nr.86/2006 – Codul Vamal-, prev. de art.367 alin.1 Cod Penal".
De aceleași infracțiuni sunt urmăriți penal judecătorul CCR Toni Greblă și finul acestuia, Ion Bîrcină.
UPDATE ora 13.00
Parlamentarul PSD Iulian Iancu s-a prezentat la DNA, anunțând că este suspect și că a fost chemat să lămurească transportul de persoane de la Bacău la București în timpul campaniei electorale din 2012. A susținut că nu are legătură cu nici o activitate comercială nelegală pentru care s-a început urmărirea penală față de judecătorul CCR Toni Greblă, fost senator PSD în 2012.
Update 12,30 La ieșirea din DNA finul lui Toni Greblă, Ion Bîrcină, a susținut că nu i-a dat nici o mită lui Toni Greblă. A recunoscut că i-a cumpărat două rochii nevestei nașului Greblă și că îi mai poate cumpăra două, dacă vrea. Bîrcină a declarat presi n-a făcut acte nelegale de comerț. " Ce am făcut? Am cumpărat două conserve?(…) Trimit țigăncile la ghicit, la furat, la produs, de acolo am banii" a declarat Bîrcină.
Finul lui Greblă a avut un dosar penal ( comerț cu energie) în care a fost condamnat definitiv la patru ani închisoare în octombrie 3013, însă instanța Curții de Apel București a casat sentința. În acel dosar, Tribunalul București l-a condamnat la șapte ani închisoare și pe fostul senatoe Olosz Gergely, deoarece în calitate de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei a ajuntat reprezentanții unor firme, între care și firmele lui Bîrcină, să obțină contracte oneroase.
UPDATE ora 12.05
Exclusiv: DNA a început urmărirea penală față de judecătorul CCR Toni Greblă, parlamentarii PSD Lucian Șova și Iulian Iancu, intelopul Ion Bîrcină ( finul lui Greblă, poreclit "Dan Boeru"), masonul Constantin Bartolomeu Săvoiu (apropiat al nașului Propagandei Due, Licio Gelli), Victor Dolghi, Horia Hăhăianu, turcul Sevket Corekci.
În paralel, la fermele soacrei lui Greblă din Telești procurorii au făcut percheziții, care figurează fictiv pe alt nume.
Oficial, DNA a informat că procurorii anticorupție au început urmărirea penală față de:
GREBLĂ TONI, senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
– trafic de influenţă, în formă continuată
– două infracţiuni de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de BANI, bunuri sau alte foloase necuvenite,
– constituirea unui grup infracţional organizat (în forma constituirii şi în vederea pregătirii infracţiunii de folosire, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate)
În ordonanţa de efectuare a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a pretins şi primit de la administratorul mai multor societăţi comerciale, cu titlu de foloase necuvenite, următoarele:
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită, întreținerea şi asigurarea pentru un autoturism marca BMW Serie 5, (înmatriculat succesiv pe mai multe firme controlate de omul de AFACERI), în echivalent de 56.070 euro;
– în perioada 2010 – 2015, folosinţa gratuită a unui post telefonic, înregistrat pe una din firmele omului de AFACERI
– în 02.11.2011, suma de 1.200 lei, echivalentul unor obiecte vestimentare ( două rochii pentru soția sa -nn);
– în octombrie 2012, materiale electorale aferente campaniei electorale privind alegerile parlamentare, pentru lipirea a 20.000 de afişe
Foloasele necuvenite au fost primite în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să îndeplinească şi să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de AFACERI, cu interese în domenii de activitate diversă (energie, transport, fier vechi ş.a.).
În perioada 2010 – 2015, suspectul Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (până la data de 18.12.2013, când şi-a început mandatul de judecător la Curtea Constituţională) şi ulterior judecător la Curtea Constituţională, a exercitat în fapt activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (activităţi comerciale), disimulate prin interpuşi, încălcând dispoziţiile de incompatibilitate (privind incompatibilităţile judecătorului de la Curtea Constituţională şi ale senatorului).
A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul TONI GREBLĂ a desfăşurat activităţi comerciale direct şi prin interpuşi şi a exercitat calităţile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj şi cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producţia de energie electrică.
Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un
