Arestarea lui Marius Petcu, în 24 martie, după ce iniţial acesta fusese lăsat liber, are la bază probe care atestă faptul că liderul sindical lua constant mită, acestea sunt concluziile judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care fac referire la indiciile furnizate de mai multe discuţii purtate între Petcu şi denunţătorul său – omul de afaceri Petre Scrieciu. „Nu era vorba despre acceptarea unei oferte sau despre un impuls de moment, ci de o solicitare insistentă în plata cotelor din «comisionul» fixat, aspecte ce reflectă o anumită mentalitate şi sugerează că inculpatul nu era la o primă «negociere» de acest fel”, scriu judecătorii Ionuţ Matei, Ioana Bogdan şi Cristina Rotaru în hotărârea prin care au decis arestarea lui Marius Petcu.
Aceiaşi magistraţi mai arată că, deşi liderul CNSLR este cunoscut în societate ca o persoană cu un comportament rezonabil, modalitatea de comitere a faptelor atestă că este vorba în realitate de o aparenţă. Judecătorii instanţei supreme mai apreciază că faptele acestuia sunt grave, întrucât pot da impresia că mişcarea sindicală reprezintă o modalitate prin care câteva persoane îşi realizează interese strict personale.
Aprecierile vecinilor
Judecat în prezent pentru corupţie, Petcu a solicitat ieri eliberarea din închisoare sub control judiciar. Pentru a fi convingători, avocaţii sindicalistului-şef au prezentat instanţei inclusiv caracterizări favorabile făcute de vecinii liderului CNSLR-Frăţia, care ar proba „buna moralitate a acestuia”. Potrivit DNA, în perioada 2009-2010, Marius Petcu, în calitate de preşedinte al Federaţiei Sanitas, a primit de la omul de afaceri Petre Scrieciu din Râmnicu Vîlcea aproximativ 20.000 euro lunar, reprezentând aproximativ 20% din valoarea fiecărei situaţii de lucrări decontate, pentru a atribui acestei firme un contract de execuţie lucrări.
Pe 24 martie, Petcu a fost prins în flagrant când primea 40.000 euro de la omul de afaceri amintit, bani ce reprezentau tranşele mitei, aferente lunilor ianuarie şi februarie. „Nu se poate face abstracţie, la analiza gravităţii faptei şi a persoanei inculpatului, de aspectul că era preşedintele Federaţiei Sanitas, fiind de cunoscut că salariaţii ce alcătuiesc acest sindicat au salarii mici şi ca atare plata unei cotizaţii la sindicat, oricât de redusă ar fi în cuantum, reprezintă un efort financiar”, mai notează instanţa supremă.
