Deciziile lor nu pot fi atacate, nu raspund in fata nimanui, iar pentru abateri se judeca singuri. O plangere penala impotriva unuia dintre ei echivaleaza cu "o ingerinta fara precedent in justitie".
Pentru prima data in istoria Curtii Constitutionale (CC), un presedinte al acestei instante s-a trezit cu o plangere penala. Intemeiata sau nu, sistemul judiciar ii reduce din start sansele de izbanda, iar judecatorii CC o privesc ca pe un act de terorism. Cand CC a decis, in aceasta vara, ca toate dosarele in care sunt implicati si civili, si militari vor fi transferate instantelor civile, Asociatia "21 decembrie 1989" a sarit ca arsa. Practic, in acel moment se parea ca munca procurorilor militari in dosarele Revolutiei si mineriadelor era redusa la zero, toate cercetarile urmand sa fie luate de la capat de civili. Asociatia a depus atunci o plangere penala impotriva presedintelui CC, Ioan Vida, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in care il acuza pe acesta ca a prezidat sedinta in care s-a luat aceasta decizie in timp ce mandatul ii expirase. Parchetul a fost obligat sa dea curs plangerii, incepand verificarile. "Se fac niste verificari preliminare, ca in orice sesizare penala. Noi suntem obligati sa o primim, nu o putem respinge", a declarat pentru BBC Robert Cazanciuc, purtator de cuvant al Parchetului. "La orice plangere penala se fac acte premergatoare, se verifica ceea ce petentul pretinde. Daca se constata ca e cazul sa incepem urmarirea penala, atunci va fi nevoie de un aviz", ne-a declarat Dana Titian, consilier al procurorului general.
Reactia CC la actiunea de rutina a Parchetului nu a intarziat insa si s-a lasat cu vorbe grele, intr-un comunicat care a ajuns, sub forma de nota informativa, si pe masa Consiliului Superior al Magistraturii. "Plenul CC considera ca deschiderea unui dosar penal impotriva presedintelui acestei autoritati publice, (…) in legatura cu proceduri specifice, cum este alegerea presedintelui (…), se constituie intr-o ingerinta fara precedent in functionarea justitiei constitutionale din Romania. CC isi reinnoieste protestul fata de incercarile grosolane de intimidare exercitate la adresa activitatii sale, de catre organizatii, grupuri sau indivizi", s-au plans judecatorii CC. In restul comunicatului, presedintele Ioan Vida argumenteaza, cu legile pe masa, faptul ca mandatul sau nu expirase in momentul plangerii penale a Asociatiei.
"Deasupra CC nu se afla nici o alta instanta. Pe timpul mandatului, judecatorii se bucura de imunitate, iar in cazul unor abateri, se judeca ei insisi. Cred ca aceasta plangere penala nu va fi admisa de instanta. E o premiera absoluta si neobisnuita", crede profesorul de stiinte politice Ioan Stanomir.
Portret
» Suprematie
O lege nu are sanse sa se nasca daca judecatorii CC nu spun ca ea e fidela Constitutiei. Tot ei valideaza alegerile si referendumurile. Deciziile lor sunt definitive si irevocabile. Cei noua judecatori sunt numiti politic de Presedintie si de Parlament. O multime de procese cu greutate au fost inghetate, pentru ca CC a decis ca un articol de lege pe care procurorii se bazau este neconstitutional.
Procedura
» Demiurgi
In cazul unei sesizari privind o abatere disciplinara a vreunui judecator CC, cei care decid daca ii dau curs sunt ei insisi. Tot ei se judeca intre ei, precum o casta orientala. In cazul unei infractiuni de drept comun, un judecator al CC poate fi urmarit penal doar daca Parchetul primeste aviz de la presedinte, de la Biroul Permanent al Camerei Deputatilor sau de la cel al Senatului.
