» Romania a ajuns la o intelegere cu gigantul rusesc Gazprom, pentru construirea unor depozite subterane de gaze. La schimb, rusii ar fi obtinut promisiuni privind sprijinul Romaniei pentru gazoductul South Stream. Romania s-a trezit in afara jocului energetic ruso-european si incearca sa repare oalele sparte in relatia cu Rusia, cred specialistii.
» Coincidenta sau nu, la Forumul Economic UE-Rusia Traian Basescu a devenit mult mai echilibrat in ce priveste nemultumirile fata de Rusia si nu a mai aruncat vorbe grele, asa cum a facut-o saptamanile trecute pe subiectul Republica Moldova. Romania are numai de pierdut daca ii intoarce spatele Rusiei, in schimb South Stream va merge inainte cu sau fara noi, considera analistii.
Ministrul economiei, Adriean Videanu, a confirmat la Forumul Economic Rusia-UE, care se desfasoara la Bucuresti, ca Romania a ajuns la o intelegere cu Rusia, in legatura cu o firma mixta formata din Romgaz si Gazprom, gigantul energetic rusesc, care sa construiasca depozite subterane de gaze si termocentrale in Romania. "Nu e bine sa tii toate ouale in acelasi cos", a raspuns Videanu la intrebarea de ce am intra in parteneriat cu rusii de la Gazprom. Saptamana trecuta, dupa intalnirea de la Moscova dintre Videanu, companiile de gaz romanesti si Gazprom, partea rusa a anuntat ca au avansat discutiile privind acceptul Romaniei pentru trecerea gazoductului ruso-italian South Stream prin Marea Neagra.
Romania nu ar avea nimic de castigat daca ar ramane in continuare ostila fata de proiectul energetic al Rusiei, crede analistul economic Aurelian Dochia: "South Stream merge inainte indiferent de ce face Romania. In domeniul energetic, exista niste jucatori mari care nu tin cont de jucatorii mici, iar Romania nu a stiut sa isi asume un rol important in acest domeniu. Poate asistam la o revenire pe ultima suta de metri". Romania pare sa-si fi dat seama ca "s-a trezit exclusa din jocurile importante, din cauza politicii externe fata de Rusia, astfel ca toate statele si-au impartit conductele de gaz si toate trec pe langa noi", socoteste si Armand Gosu, specialist in spatiul ex-sovietic.
Incalzirea discutiilor romano-ruse in domeniul energetic pare sa aiba ecouri si in plan diplomatic. Discursul presedintelui Traian Basescu, la deschiderea Forumului Economic Rusia-UE, si-a regasit balanta diplomatica, dupa ce acum doua saptamani afirma, referindu-se la situatia din Republica Moldova, ca Romania nu poate fi partasa la pactul Ribbentrop-Molotov. Rusia este cel mai important, dar si cel mai "solicitant" vecin al UE, a spus ieri Traian Basescu, amintind ca pe langa domenii in care europenii si rusii colaboreaza foarte bine, exista si "chestiuni ireconciliabile": recunoasterea unilaterala a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud, concurenta energetica, atacul asupra Georgiei sau criza gazului din aceasta iarna. In timp ce UE ar trebui sa "accepte Rusia asa cum este ea", Rusia ar trebui sa risipeasca neincrederea Europei si sa construiasca mai degraba "sfere de incredere" care sa garanteze securitatea regionala, nu "sfere de influenta", a mai spus presedintele.
In plan diplomatic, discursul echilibrat al lui Basescu vine dupa ce Rusia a atacat dur Romania la summitul UE-Rusia de saptamana trecuta, in legatura cu presupusa sustinere a conflictelor de la Chisinau, acuzatii alimentate si de presedintele Moldovei, Vladimir Voronin. "Politica energetica si diplomatia merg mai mereu mana in mana. Calea pe care se pornise, sa intoarcem spatele Rusiei, nu era buna, pentru ca Rusia este de neocolit in domeniul gazelor", spune Aurelian Dochia. Totusi, Armand Gosu crede ca schimbarea de discurs a lui Basescu nu are mare legatura cu negocierile cu Gazprom: "Problema lui Basescu este ca atunci cand citeste discursuri este foarte bun, pentru ca are consilieri buni, iar cand vorbeste liber o ia pe miriste. Rusii sunt foarte pragmatici insa si separa politica externa de business".
In legatura cu depozitele subterane detinute de Romgaz impreuna cu Gazprom, Armand Gosu ne-a explicat ca interesul Rusiei este sa elimine din schema Ucraina, unde vinde gaz pe care il inmagazineaza in marile depozite subterane de acolo, pentru ca toamna, cand consumul creste, sa cumpere gazul inapoi, pentru a putea sa-l livreze Europei. "Gazprom este interesata sa evite Ucraina, mai ales dupa criza gazelor, iar Romania este perfecta", spune Gosu, care adauga ca Romania nu trebuie sa se astepte in schimb la eliminarea intermediarilor din importurile de gaz, pentru ca acest lucru a fost refuzat clar de rusi. In schimb, spune Aurelian Dochia, prin aceste depozite "Romania ar avea cel mai mult de castigat, pentru ca ar capata un rol de stabilizare fata de UE, in cazul unei crize de gaz".
Mana intinsa de Gazprom Romaniei, prin invitatiile voalate sa sustina South Stream, ar trebui luata in considerare, "asa cum au facut si celelalte state europene care au dezvoltat relatii stranse cu Rusia in domeniul energetic, fara sa abandoneze proiectul european Nabucco", mai spune Dochia.
