Până nu demult dezvoltatorii de animații pe calculator trebuiau să manipuleze personajele folosing mouse-ul pentru a trage membrele virtuale în ce poziții și le doreau, cadru cu cadru, lucru care consumă timp și nervi. Acum cercetătorii de la Laboratorul de Geometrie Interactivă (IGL) de la ETH Zurich au dezvoltat un cu totul alt mod de a face personajele virtuale să se miște, folosind un model de "joystickuri" 3D care creeaza direct intrările de formă şi mişcăre.
Lucrând în colaborare cu Laboratorul de Sisteme Autonome (ALS), echipa laboratorului de geometrie condusă de profesoara Olga Sorkine-Hornung a dezvoltat "păpuşa de intrare"(input-puppet) folosind blocuri de construcţie modulară printate 3D care pot fi conectate cu aproape orice personaj virtual. Cu senzori integraţi în fiecare articulaţie, măsurând unghiul de îndoire sau gradul de răsucire, modelul asamblat poate fi folosit la transferul direct de informaţii către un program care calculează felul în care personajul virtual ar trebui să se mişte.
"Programul asistă artistul în modificarea noului dispozitiv după forma personajului: Astfel că artistul poate potrivi fiecare încheietură al dispozitivului de intrare cu corespondentul său virtual, încheietura personajului animat. În acest fel chiar dacă păpuşa de intrare are un gât scurt, poate fi potrivită pe gâtul lung al unei girafe."
Cercetătorii din Zurich nu sunt singurii care încearcă să creeze un astfel de dispozitiv de intrare direct. Alţi cercetători de la alte instituţii încearcă să creeze dispozitive de intrare păpuşi care pot fi manipulate, iar schimbările aduse acestora pot fi captate folosind dispozitive de captare a mişcării sau prin integrarea de senzori direct în articulaţiile păpuşii. Totuşi, aceste dispozitive sunt mai puţin versatile decât versiunea IGL/ALS deoarece au o singură formă standard de păpuşă – umană – care nu poate fi folosită atunci când vrei să animezi un căţel, de exemplu.
Pentru a încuraja mai multe cercetări, IGL/ALS au făcut designul lor de construire a blocurilor dispozitivului lor disponibil gratuit şi plănuieşte ca un set de 25 de astfel de construcţii să ajungă pe piaţă. "Oricine poate printa 3D unităţile separate, iar cu ajutorul unui inginer poate integra partea electronică" explică Sorkine-Hornung.
Chiar dacă dispozitivul are momentan limitaţii deoarece permite îndoirea şi răsucirea doar din două mişcări separate, în locul unei mişcări fluide, cercetătorii intenţionează să examineze mai multe posibilităţi la încheieturi pentru o manipulare mai naturală a păpuşii.
