Conservatorii eurosceptici ai Partidului Dreptate şi Justiţie (PiS), prezidat de Jaroslaw Kaczynski, au obţinut majoritatea absolută la scrutinul legislativ din Polonia, putând să guverneze singuri.
Polonezii au votat duminică pentru schimbare şi au adus la putere conservatorii catolici eurosceptici, care în campanie au câştigat voturi cu promisiuni populiste faţă de o populaţie înfricoşată de fluxul masiv de refugiaţi din Orientul Mijlociu, cu riscul de a crea tensiuni în relaţiile cu UE, Berlin şi Moscova.
Partidul Dreptate şi Justiţie (PiS, opoziţie) al lui Jaroslaw Kaczynski (fratele geamăn al fostului preşedinte Lech Kaczynski, mort în accidentul de avion din Rusia în 2010) a obţinut majoritatea absolută la alegerile legislative, cu 38% din voturi, ceea ce echivalează cu 238 locuri din totalul de 400 din Parlamentul (Seim) polonez. Polonezii îşi reînnoiesc Parlamentul la câteva luni după victoria la prezidenţiale a lui Andrzej Duda, din partea aceluiaşi partid conservator Dreptate şi Justiţie.
Liberalii centrişti ai Platformei Civice (PO) ai prim-ministrului Ewa Kopacz au obţinut 23,4% şi chiar Kopacz a recunoscut înfrângerea formaţiunii sale. După aceste rezultate, partidul conservator PiS, prezidat de Jaroslaw Kaczynski, va putea guverna singur Polonia. Centralizarea puterii, politica socială şi suveranismul economic vor constitui marile linii ale unui viitor guvern conservator, care, potrivit analiştilor polonezi, ar putea fi condus de Beata Szydlo.
Rol crescut pentru preşedinte
Dreptate şi Justiţie (PiS), partidul favorit al alegerilor din 25 octombrie, vrea întărirea Executivului, în special a rolului preşedintelui, dar şi al premierului, pentru a putea implementa un sistem de putere mai centralizat. Şi doreşte o mai mare influenţă a preşedintelui asupra sistemului judiciar – de unde acuzaţiile de nerespectare a separării puterilor –, asupra media publice şi, desigur, asupra serviciilor secrete.
În ce priveşte justiţia, una dintre măsurile esenţiale este fuzionarea posturilor ministrului de Justiţie cu cel de procuror general. PiS, partid social-conservator, şi-a înmulţit promisiunile în campanie pentru a ajunge la un program social foarte costisitor, evaluat la 9-14 miliarde euro.
Politica economică a PiS este larg inspirată de politica „ne-ortodoxă” a premierului ungar Orban – taxarea supermarketurilor şi băncilor (care în mare parte aparţin capitalurilor străine) instaurând o preferinţă naţională, taxarea instituţiilor financiare şi renaţionalizarea unor bănci. PiS vorbeşte despre „reindustrializare” şi de „repolonizarea” economiei, ceea ce lasă sceptici numeroşi economişti.
Politică globală etatizată, cu întărirea controlului asupra întreprinderilor parţial publice. De asemenea, PiS va duce o politică suveranistă şi în special pro-americană, dorind întărirea prezenţei forţelor americane pe solul polonez.
La Bruxelles, PiS va apăra două dosare sensibile: în problema vânzării terenurilor agricole, vrea „să protejeze strict” proprietăţile polonezilor contra achiziţiei de către străini. Şi nu este deschis nici unui compromis asupra politicii climatice, în numele apărării industriei cărbunelui, pe care se bazează esenţialul energiei poloneze.
Global, Varşovia va refuza orice transfer suplimentar de suveranitate şi va frâna posibile avansări federale. De asemenea, PiS se opune instaurării cotelor de refugiaţi.
