Astăzi se va afla în vizită la Galaţi şi Brăila o delegaţie a firmei Yazaki, din Tokio, care intenţionează să dezvolte în zonă o investiţie de 45 de milioane de euro, care înseamnă crearea a 3.500 de locuri de muncă în producţie industrială.
Conducerea firmei japoneze vizitează zona după ce au făcut lobby pentru studierea posibilităţilor de dezvoltare a unei astfel de investiţii directoarea Administraţiei Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan şi preşedintele Patronatului IMM-urilor din Galaţi, Marian Filimon, în aceste demersuri fiind implicat şi Ministerul Dezvoltării, prin Agenţia de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud-Est, de la Brăila. Reprezentanţii companiei japoneze se vor întâlni cu autorităţile locale, cu care vor discuta despre posibilele facilităţi acordate investitorilor şi vor analiza la faţa locului oportunităţile de dezvoltare a unei investiţii într-unul din cele două oraşe.
Compania japoneză intenţionează să înfiinţeze în zona Galaţi – Brăila o capacitate de producţie a componentelor electronice şi electrice pentru industria constructoare de autovehicole, cu 3.500 de angajaţi. Compania Yazaki se află în top 10 la nivel mondial al furnizorilor de componente auto, deţinând 154 de companii în peste 150 de state şi aproximativ 200.000 de angajaţi. Yazaki România SRL deţine deja o capacitate de producţie în Prahova, cu 3.898 de angajaţi, a cărei cifră de afaceri a crescut în perioada de criză, de la 495.301.162 lei în 2008, la 743.212.832 lei, în 2012. Intenţiile firmei japoneze de a dezvolta investiţia cifrată la aproximativ 45 milioane euro la Galaţi sau la Brăila reprezintă pentru fiecare dintre cele două administraţii locale o şansă de dezvoltare a economiei locale, mai ales în condiţiile în care, pe fondul crizei, unele dintre companiile care anunţaseră proiecte investiţionale ambiţioase în zonă au anunţat că, din cauza crizei, renunţă la investiţii.
Enel a renunţat la termocentrala de două miliarde de euro
Recent, s-au retras din Zona Liberă Galaţi două firme care concesionaseră terenuri şi anunţaseră investiţii importante. Una dintre acestea este compania Enel, din Italia, care intenţiona construirea unei termocentrale pe cărbune, investiţia fiind cifrată la două miliarde de euro. În noiembrie 2007, firma Global International 2000 din Bucureşti, asociată în proiect cu Enel, a concesionat 36,5 ha în Zona Liberă Galaţi, pentru 49 de ani, cu posibilitatea de prelungire a concesiunii cu încă 24 de ani, pentru construirea unei termocentrale de 800 Mw, care urma să funcţioneze cu cărbune adus din Ucraina. Administratorul Parcului Natural Lunca Prutului Inferior, preşedintele Asociaţiei Pescarilor Sportivi Galaţi, Ion Ştefan, s-a opus acordării autorizaţiei de mediu, dar Agenţia Regională de Protecţia Mediului Galaţi a acordat autorizaţia, iar Primăria Galaţi a emis autorizaţia de construire. După alegerile din 2012, noul primar al Galaţiului, Marius Stan (PNL) l-a acuzat pe fostul primar, Dumitru Nicolae (PSD), că ar fi acordat ilegal autorizaţia de construire şi a anunţat că va organiza un referendum. Greenpeace a organizat două proteste la Galaţi, pentru că termocentrala ar emite noxe, iar praful de cărbune ar afecta zona. Reprezentanţii Enel susţin că termocentrala va avea un grad scăzut de poluare şi au exemplificat cu centrala de la Civittavechia. În Italia, 49% din energie este produsă pe cărbune. În condiţiile acestor controverse, pe 27.09.2013, Enel a anunţat Administraţia Zonei Libere Galaţi că renunţă la construirea termocentralei pentru că, din cauza crizei, a scăzut consumul de energie.
Adio, tractoare chinezeşti
A picat şi proiectul de construire în zona liberă a unei fabrici de tractoare. Potrivit directoarei Administraţiei Zonei Libere Galaţi, Angela Ivan, proiectul apărut în 2011 şi era vorba de o colaborare româno-chineză, în care partea română e reprezentată de Goldex Industry SRL şi presupunea construirea unei fabrici de componente şi subansamble pentru tractoare, ca parte a „Hoyo”, fosta „Tractorul” Braşov. Urmau să fie create 200 de locuri de muncă. A fost concesionată, în Zona Liberă Galaţi o suprafaţă de 50.000 mp, dar recent partenerul chinez s-a retras, invocând tot criza economică.
