Dintotdeauna proprietatea cooperatista a fost recunoscuta drept o forma de proprietate aparte, ea coexistand in economia moderna atat cu proprietatea capitalista, cat si cu cea „a intregului popor” impusa de comunisti. Fie ca fac parte din sistemul de consum (Centrocoop), fie din cel mestesugaresc (UCECOM), cooperatorii isi fac un titlu de glorie din faptul ca nici macar Ceausescu nu a indraznit sa se atinga de averea acumulata din munca si afacerile organizatiilor cooperatiste.
Dezastru
In numai patru ani, pierderile din exploatare inregistrate de cooperatia de consum au depasit 425 miliarde de lei. Volumul obligatiilor a ajuns la 1.045,7 miliarde de lei, din care 181,2 miliarde de lei restante.
Urmarea a fost ca, in 1990, averea cooperatiei de Consum era de-a dreptul uriasa, iar numarul mare de proprietari a facut ca adevaratii stapani ai acesteia sa fie trepadusii cocotati ori protapiti la conducerea Centrocoop. Rezultatul – devalizarea patrimoniului cooperatorilor prin vanzari desantate ale activelor din patrimoniu. Ultimul congres al cooperatiei din luna iunie 2005 a fost momentul adevarului, comisia de cenzori reclamand vanzarile masive de active si managementul dezastruos al conducerii cooperatiei. Cu totul ilegal, conducerea Centrocoop (vicepresedintele Gavrilescu si presedintele Gavrila) a „condus” sedinta spre respingerea raportului comisiei de cenzori si aprobarea descarcarii de gestiune a conducerii. Sesizarile facute de cenzorii Centrocoop la institutiile abilitate, inclusiv la organele de control, nu au avut nici un efect, nici macar nu s-a pornit vreo ancheta. Cine pazeste averea cooperatorilor de stapanii cooperatiei?
Centrocoop cu metastaze
La o prima citire, pentru o persoana neinitiata, indicatorii economici ai Centrocoop par a fi „OK”, mai ales cresterea capitalurilor proprii cu 616 miliarde lei intre 2001 si 2004. Jumatate din aceasta crestere provine insa din reevaluarea activelor imobilizate (cladiri, terenuri etc.), care a adus un plus „pe hartie” de 307,5 miliarde lei. Aici, la capitolul active imobilizate, sta de fapt marea problema a cooperatiei: „Cea mai mare parte a capitalului propriu al cooperatiei de consum este plasat in active imobilizate (…), lichiditatile (obtinute in mare parte din vanzari de active) fiind rapid absorbite de acoperirea arieratelor”, se arata in raportul cenzorilor Centrocoop.
Rezultatele financiare reprezinta insa adevarata oglinda a activitatii cooperatiei, aici devenind evident cancerul care macina sistemul cooperatist. Iar pestele de la cap se impute, mai ales la nivel de „management”.
Pierderile din activitatea de exploatare si cea financiara s-au cronicizat, ajungand la 376,5 miliarde lei (ba chiar la 425 miliarde, sustin cenzorii, argumentand prin faptul ca in 2001 pierderile ar fi fost „ponderate” cu profitul din inchirieri – circa 50 miliarde de lei). Rezultatele negative nu au putut fi „compensate” din profitul anilor urmatori, deoarece pierderile din exploatare s-au cronicizat, crescand, practic, de la an la an. Ca urmare, pierderile au fost acoperite din profitul obtinut, mai ales din inchirieri si vanzari de active. Altfel spus, cooperatia isi vinde cladirile, terenurile pentru a acoperi pierderile rezultate si ca urmare a managementului dezastruos. Aceasta insa inseamna decapitalizare, fenomen tot mai accentuat – cum se spune in popor, „cooperatia se topeste pe picioare”.
Active la pret de chilipir
In perioada ianuarie 1990-ianuarie 2004, suprafata comerciala utila a cooperatiei s-a redus la mai putin de jumatate, de la 3,88 milioane de metri patrati la mai putin de 1,85 milioane de metri patrati. „Solutia” vanzarilor de active a continuat sa fie folosita pe scara larga, desi „criteriul instrainarii unor active nu a fost lipsa de eficienta a acestora, ci solicitarea expresa manifestata de potentialii cumparatori”, sustin cenzorii. Altfel spus: „Cere si ti se va da!”. Iar despre modul cum s-au dat diversele active ori s-au cesionat actiuni la diverse societati, raportul cenzorilor striga in gura mare dupa o ancheta a Parchetului.
La SC Baia Sprie, de exemplu, actiunile detinute de Centrocoop si de Federalcoop Maramures au fost vandute, prin „metoda negocierii”, cu 8 miliarde de lei, in luna august 2004. Societatea fusese evaluata, in luna noiembrie 2002, la 20,8 miliarde de lei! In aceeasi nota se incadreaza Prodexcoop Targu Mures, evaluata la 17,4 miliarde, dar „negociata” la 12,6 miliarde de lei, si Prodcoop Botosani – vanduta mult mai ieftin decat evaluarea. Cazul Artcoop SRL Bucuresti este si mai elocvent, aceasta fiind vanduta, la finele lui 2003, cu numai un miliard de lei, in situatia in care societatea detinea in Bucuresti cinci unitati de desfacere cu amanuntul, la parterul blocurilor, fiecare dintre acestea valorand cel putin dublu fata de pretul primit pentru toate cinci!
