Izvarna, ruina care da apa pentru jumatate din Craiova

Una din cele mai arzatoare probleme pe care le-a intampinat Craiova a fost dintotdeauna lipsa apei. Decenii la rand, din momentul in care macarale „argintii” au inceput sa ridice in nestire cartier dupa cartier, craiovenii s-au confruntat cu un program strict de furnizare a apei, care le punea nervii la grea incercare. Practic, in cele cateva ore pe zi in care curgea apa la robinet – cateva picaturi dimineata, cateva spre seara, oamenii nu stiau ce sa faca mai intai. In ciuda faptului ca spre sfarsitul anilor '60 orasul a inceput sa primeasca o importanta cantitate de apa din cea mai mare sursa de la vremea respectiva – Izvarna -, lucrurile au luat o intorsatura si mai urata spre finalul „epocii de aur”: se furniza apa o singura data pe zi, dupa programul o zi dimineata, o zi dupa-amiaza.

Captare unica in Romania

Pe fondul „secetei” de la robinetele craiovenilor, in 1965 s-a facut cea mai mare investitie din toate timpurile in domeniul alimentarii cu apa a orasului. Tocmai in nordul judetului Gorj, la poalele Parangului, a fost identificata o noua sursa de apa: Izvarna. Aceasta are un debit de peste 1,1 metri cubi pe secunda, suficient pentru a acoperi necesarul de apa al Craiovei. Au inceput imediat lucrarile la statia de captare, constructie unica, cel putin in Romania. Cele cateva izvoare au fost incadrate intr-o constructie care dirijeaza apa spre sorburile unei conducte de peste o suta de kilometri lungime. In acelasi perimetru cu principala captare se mai afla inca una, dar mult mai mica. In aceasta este adusa, printr-un dren subteran, apa unui izvor situat la distanta de 170 de metri. Din aceste trei captari, apa de la Izvarna porneste spre Craiova.

A fost odata…

Sistemul de aductiune consta dintr-o conducta de 114 kilometri, formata din tuburi de beton de un metru diametru, asamblate printr-o tehnologie simpla. Conducta traverseaza toate formele de relief, de la Subcarpatii Meridionali, din nordul Gorjului, pana pe a treia terasa a Jiului, unde este situata Craiova, numai pe sub pamant.
In sfarsit, in 1967, cand sistemul a fost pus in functiune, Craiova avea apa. Si inca apa de munte. Aductiunea a fost prevazuta cu doua statii de pompare, una chiar langa izvoarele de la Izvarna, iar a doua la jumatatea traseului, la Tantareni, in Gorj.

Apa prin ruina aductiunii

Cu trecerea anilor, vechea problema a lipsei apei a reaparut. Motivul este simplu: odata terminat un obiectiv, nu se mai investeste nici macar un leu pentru intretinere. Asa s-a intamplat cu cea mai mare aductiune din tara: aceasta a fost exploatata neintrerupt aproape 30 de ani, dupa care a inceput sa „dea pe afara”… la propriu. In regim de pompare, apa circula pe conducta cu noua atmosfere. Liber, aceasta vine spre Craiova, gravitational, cu o presiune de sase atmosfere. Desigur, si debitul este mai mic, de la 1,1 metri cubi pe secunda acesta scazand la sase-sapte sute litri pe secunda. Sistemul imbatranit a inceput sa cedeze tot mai des. Cum tuburile nu mai pot fi scoase si inlocuite, fiecare spartura este carpita cu cate un manson de metal. De cate ori se intampla acest lucru Craiova ramanea „pe uscat”, in ciuda unei alte aductiuni, din Jiu, care este mult mai scurta si asigura un debit mult mai mare. De multe ori, zeci de hectare agricole au fost inundate in mai putin de cateva ore.

Rromii si-au ridicat pagode pe conducta

In anul 2003, conducerea RAC si primaria au luat o decizie transanta. Vazand ca aductiunea este in pragul colapsului, s-a hotarat sa se renunte la pomparea fortata. De atunci, prin conducta apa curge spre Craiova cu presiune constanta de sase atmosfere si nu s-au mai inregistrat avarii. Solutia este insa un compromis, pentru ca debitul de sapte sute de litri pe secunda este insuficient. Actualul director al RAC, Constantin Stamatoiu, a spus ca pentru rezolvarea acestei probleme este nevoie de sume fabuloase. „Pentru reabilitarea firului 1, pus in functiune in 1967, este nevoie de 70-80 de milioane de euro. Daca vorbim de continuarea lucrarilor la firul 2, suma este mult mai mare. Surplusul de patru sute de litri pe secunda, care se duc acum la canal, il putem dirija spre Tismana, iar de-acolo putem duce firul 2 spre Craiova. Pana acum, sunt realizati aproximativ 7 kilometri la Craiova si 18 la Izvarna. Ca sa putem finaliza lucrarea, avem nevoie de 140-160 de milioane de euro.”
Undeva in amonte, la Cotofeni, mai multe familii de rromi si-au construit ilegal pagode chiar deasupra conductei. In ciuda insistentelor autoritatilor locale si a conducerii RAC, tiganii si-au vazut de treaba lor, ridicand pagoda dupa pagoda. Specialistii de la regia amintita au spus de nenumarate ori ca orice avarie in zona va rade de pe fata pamantului pagodele. „Apa cu o presiune de sase atmosfere tasneste cu o forta impresionanta in momentul in care se sparge un tub de beton. Daca se intampla asta sub casa unuia de-acolo, ii zboara acoperisul cu totul. Ce mai scapa demolam noi, ca sa putem interveni la avarie”, a spus inginerul Gheorghe Popescu, directorul tehnic al regiei.