Ca un gest de curtoazie deloc neinteresat atunci când vine vorba de clasa politică în general, de cea românească în mod special, guvernată de orice altceva numai de o anumită ideologie nu, Parlamentul României îl va avea ca invitat, pe 25 octombrie, pe Regele Mihai I. Singurul supravieţuitor dintre şefii statelor participante la cel de-al Doilea Război Mondial, Regele Mihai I împlineşte pe 25 octombrie 90 de ani.
Pentru unii dintre noi, acest discurs are anumite valenţe, pentru alţii nu. Am avut curiozitatea însă să aflăm ce semnificaţie are acest eveniment istoric vorbind. Pentru istoricul Mihai Manea „monarhia a reprezentat o instituţie importantă în istoria modernă a României, care şi-a adus contribuţia din plin la modernizarea statului român, mai ales în ceea ce priveşte statuarea unei vieţi politice reprezentative. De la Carol I la Ferdinand I monarhia a înregistrat personalităţi de seamă, care şi-au pus amprenta în momente decisive ale istoriei naţionale – Războiul de Independenţă, Marea Unire din 1918. Episodul Crizei Dinastice (1926-1930) a afectat prestigiul monarhiei, iar Carol al II-lea a reprezentat un tip de monarh aparte, care însă, în ciuda tendinţelor sale autoritare şi a camarilei de care s-a înconjurat, a continuat să susţină interesul naţional, exprimat atât de bine în lozinca REGELE ŞI PATRIA!. Regele Mihai a fost martorul – de cele mai multe ori, în funcţie de conjunctură – foarte implicat, în momentele fundamentale de după 1940 – al Doilea Război Mondial, instaurarea totalitarismului comunist în România. În 1947 a fost silit să abdice de către comunişti şi a plecat în exil. Despre exilul regelui se poate scrie şi vorbi imens. Un lucru este foarte clar, şi anume – nu l-a părăsit nicicând gândul cu privire la ţară şi la soarta sa. După 1989 şi câteva momente care vor rămâne în analele penibilului pentru autorităţile române, a revenit în ţară, unde se bucură de prestigiul fostului şef de stat. În prezent, este singurul şef de stat încă în viaţă din perioada celui de al Doilea Război Mondial, ceea ce ar trebui să-i confere, încă o dată, un prestigiu aparte în ţară şi în ochii opiniei publice. Din păcate, dezbaterile politice, de multe ori politicianiste, sterile, fără noimă sau suport ancorat în documente, au dus discuţia despre monarhie şi rolul regelui Mihai în alte direcţii”.
Din punctul său de vedere, al istoricului, Mihai Manea crede că „discursul regelui Mihai în Parlament în ziua de 25 octombrie, la aniversarea unei vârste venerabile şi din postura de martor al unor evenimente deosebite ale istoriei, va reprezenta un moment important. Acesta ar trebui să se înscrie pe linia reconcilierii cu trecului istoric al actualei clase politice, atât de fărâmiţată şi, cred, că şi dezbinată. Dat fiind statutul Casei Regale, nu cred că regele Mihai se va amesteca prin acest discurs în viaţa politică.”
Pentru cetăţeanul de rând, domnia sa nu crede că acest eveniment „va reprezenta ceva deosebit – poate ceva interesant. Aceasta în condiţiile în care numărul simpatizanţilor monarhiei în România este foarte scăzut – mai ales, din cadrul vârstei a treia, iar discuţiile despre o ipotetică restaurare a monarhiei sunt purtate la nivel general, fără raportare la dimensiunea actuală a situaţiei României.”
Dacă acest discurs se va înscrie sau nu pe linia reconcilierii politice atât de aşteptate ani de zile şi din care n-au mai rămas deja prea multe speranţe vom vedea în viitorul apropiat. Pentru a vedea dacă el face parte din seria celor care vor scrie o pagină în istoria României am apelat tot la istoricul Mihai Manea a cărui opinie este „ că mai degrabă se va înscrie în activitatea de restituire a valorilor trecutului românilor, care să capete girul celui mai important for legislativ al ţării, şi anume Parlamentul. Mi-e greu să cred că se va scrie o pagină în istoria României, cât va fi un moment unic, chiar original, să vezi un fost monarh la tribuna Parlamentului unui stat devenit republican.”
Se mai poate vorbi despre o dinastie de România după dispariţia Regelui Mihai? În ce măsură românii se vor mai identifica cu aceasta după ce nu va mai fi Regele Mihai? „Greu de spus în condiţiile schimbărilor promovate de Casa Regală a României în ultimii ani – noul Statut, Principesa Margareta proclamată moştenitoare, ruperea legăturilor cu casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Cred că răspunsul la această întrebare va depinde mult de situaţia viitoare a vieţii politice din ţară. Să nu uităm că încă de la Carol al II-lea monarhia din România prin reprezentanţii săi au susţinut caracterul de România al monarhiei, dincolo de statutul de ramură a familiei de Hohenzollern-Sigmaringen.”, spune Mihai Manea.
Cum vor recepta europenii această invitaţie a regelui? Va schimba evenimentul percepţia forurilor europene despre politica românească?
Istoricul Mihai Manea crede că „imaginea europenilor despre politica românească este făcută de mulţi ani. Nu cred că marile agenţii de presă vor titra acest eveniment ca un adevărat Prime Time News sau Headline. Desigur, este un moment deosebit, un moment rar, dar care, în contextul actual al crizei economice şi financiare, va trece puţin remarcat.”.
