Acuzaţia de „joc dublu” al Pakistanului faţă de Al Qaida a revenit în forţă în SUA după eliminarea lui Osama bin Laden, dar Administraţia Obama a optat pentru reţinerea criticilor.
Principalul consilier anti-tero de la Casa Albă nu a exclus ca Osama bin Laden să fi beneficiat de susţinerea unor responsabili pakistanezi, precizând că SUA au păstrat secretul absolut al raidului contra şefului Al Qaida până când comandoul american a părăsit spaţiul aerian pakistanez cu trupul acestuia.
La rândul lor, numeroşi parlamentari americani au cerut să afle cum cel mai căutat terorist din lume a putut locui într-o vastă locuinţă fortificată în inima unui oraş-garnizoană într-un cartier locuit de foşti ofiţeri pakistanezi. Pakistanezii vor trebui „să dovedească faptul că nu ştiau că Bin Laden era acolo”, arăta senatorul independent Joe Lieberman, preşedintele Comisiei pentru Securitate internă, în timp ce din tabăra preşedintelui senatorul democrat Carl Levin, preşedintele Comisiei pentru Apărare, sublinia că vila unde se ascundea Bin Laden a fost construită în urmă cu cinci ani. „Este dificil de imaginat că armata nu ştia ce se petrecea în interior.”
Dar, principalii responsabili ai Administraţiei Obama, inclusiv preşedintele, au preferat să evidenţieze rolul pozitiv al Pakistanului în războiul contra terorismului. Pentru SUA, descoperirea lui Bin Laden în apropiere de Islamabad are avantajul că îi va reduce la tăcere pe cei din Pakistan, care jurau că acesta nu se află în ţara lor.
Afront pentru ISI
Eliminarea lui Osama bin Laden de către un comando american în Pakistan, în apropierea uneia dintre cele mai prestigioase şcoli militare, reprezintă un afront pentru Inter-Services Intelligence, serviciile secrete pakistaneze ataşate armatei (ISI), subliniind în cel mai bun caz incompetenţa şi în cel mai rău caz o anume complicitate. Ani la rând, responsabilii pakistanezi au asigurat că Bin Laden era fie mort, fie în străinătate şi denunţau o teorie occidentală a complotului. Dar, au fost suficiente 40 de minute pentru echipa Navy SEAL pentru a-l elimina în luxosul său refugiu din Abbottabad. În pofida suspiciunilor privind o eventuală complicitate care emanau în declaraţii ale responsabililor de la Washington, nimeni nu a luat o poziţie publică în cadrul puternicei armate pakistaneze sau al serviciilor sale secrete. Responsabilii civili asigurau că ţara lor nu ştia unde se ascunde Bin Laden, expunând astfel ISI acuzaţiilor.
Reţea de susţinere
Ambasadorul pakistanez la Washington, Husain Haqqani, a anunţat că Islamabadul va lansa o „anchetă completă” privind eşecurile serviciilor secrete în vânarea lui Osama Bin Laden. El a recunoscut că „evident, bin Laden dispunea de o reţea de susţinere. Problema este de a şti dacă această reţea se afla în sânul guvernului, statului pakistanez sau al societăţii pakistaneze. (…) Ştim că unele persoane împărtăşeau aceleaşi idei ca ale lui Bin Laden şi este cert că a beneficiat de protecţia unor persoane”.
Preşedintele Asif Ali Zardari, aflat în SUA, şi-a apărat ţara contra acuzaţiilor că nu l-a vânat eficient pe şeful Al Qaida, dar nu a dat explicat cum Bin Laden a reuşit să locuiască ani de zile fără a fi reperat la Abbottabad, alături de o academie militară şi de generali la pensie.
Imperiu financiar opac
Averea lui Osama bin Laden este estimată între 30 şi 300 milioane de dolari, evaluarea fiind dificilă din cauza opacităţii surselor sale de finanţare. La moartea tatălui său, în 1967, liderul Al Qaida a împărţit moştenirea acestuia cu 54 de fraţi şi surori. Potrivit unuia dintre fraţii săi vitregi, Yeslam bin Laden, între 1974 şi 1994 Osama ar fi primit între 12 şi 15 milioane de dolari. El i-a investit în peste 35 de ţări, a format câteva firme legale în spatele cărora lucra pentru activităţile Al Qaida. Ele finanţau tabere de antrenament sau achiziţii de arme şi primeau „donaţii de la bănci islamiste prin conturi off-shore şi paradisuri fiscale.
