Aflat intr-o vizita la Bucuresti, Pat Cox, fost presedinte
al Parlamentului European si actual lider al organizatiei
nonguvernamentale Miscarea Europeana, explica pentru "Romania libera" miza euroalegerilor de pe 25 noiembrie.
» In Romania tocmai a inceput campania pentru euroalegeri. Din experienta dvs. de fost presedinte al Parlamentului European, de ce sunt importante alegerile europene pentru romani?
— Este pentru prima oara in istoria moderna a Romaniei cand aveti sansa sa formati o echipa de oameni care nu doar ca pot influenta forma viitoare a Romaniei, dar a caror datorie in Parlamentul European va fi si sa influenteze forma viitoare a Uniunii Europene in termeni care tin de interesele vitale nationale ale Romaniei. Sunt alegeri de cea mai mare importanta, pentru ca e vorba de plasarea Romaniei si a aspiratiilor sale pentru viitor.
» Presedintele a convocat in aceeasi zi cu euroalegerile si un referendum pe tema reformarii sistemului electoral. Cum priviti suprapunerea celor doua scrutinuri?
— Sunt doua lucruri aici. In primul rand, nevoia de a avea o reforma, si se pune intrebarea ce fel de reforma – este una ce tine de o dezbatere strict nationala. si este o dezbatere pe care o respect – una romaneasca, pentru romani. Ce va pot spune este ca si euroalegerile in alte state au fost uneori insotite de alte alegeri sau de referendumuri. In tara pe care o cunosc cel mai bine, Irlanda, am tinut si alegerile locale, si am avut si un referendum pe marginea Constitutiei in aceeasi zi. Asa ca aceste situatii se intampla si in alte locuri. Continutul dezbaterii este romanesc, iar momentul cand organizati referendumul este alegerea dvs. Nu exista nici o regula europeana care sa impiedice si nici o insistenta europeana care sa incurajeze acest lucru.
» Ce lectii a invatat Uniunea Europeana din procesul de aderare a Romaniei si Bulgariei, ce vor fi aplicate urmatoarelor tari candidate?
— Dupa cum stiti, unul dintre motivele de serioasa ingrijorare, anul trecut, a fost chestiunea clauzelor de salvgardare si daca ele ar putea sa blocheze aderarea in 2007. Am fost foarte incantat ca determinarea de care a dat dovada Romania a asigurat evitarea acestui blocaj. Cred ca pachetul de experiente invatate, inclusiv acesta legat de clauze, va fi aplicat si aderarilor viitoare. UE a invatat lectia privind necesitatea de a insista asupra reformelor semnificative pe drumul catre Uniune deoarece, atunci cand ajungi, apetitul pentru reforme poate fi mai mic decat inaintea aderarii.
» Credeti in continuarea reformelor cum ar fi cele din justitie si agricultura? Vedem ca determinarea Guvernului este mult mai scazuta acum, dupa aderare, cu toate ca Romania s-a angajat sa finalizeze aceste reforme.
— Circumstantele politice de aici sunt poate nu unice, dar in orice caz foarte speciale. Faptul ca aveti un Guvern la putere care nu are o majoritate clara in Parlament, ci trebuie sa se straduiasca de fiecare data pentru obtinerea unei majoritati face viata politica extrem de complicata. Nu sunt cele mai simple circumstante in care sa poata fi promovat un program hotarat de reforme. Fiecare chestiune, in fiecare zi, nu doar in fiecare luna, are nevoie de eforturi si de construirea unui consens bazat pe compromis.
— Care ar fi mesajul dvs. pentru clasa politica – mai multa disciplina, mai multa importanta acordata agendei publice in locul intereselor personale sau de grup?
— Ar fi complet nepotrivit din partea mea sa vin aici sa dau lectii politicienilor despre cum sa faca politica. Sunteti o tara suverana si trebuie sa respectam mandatul alesilor dvs. Ca presedinte al Miscarii Europene, as formula speranta ca, in completarea problemelor interne pe marginea carora politicienii vor dezbate, sa gaseasca loc si pentru formularea unor probleme europene la euroalegeri. Cadrul viitor pentru evolutia societatii, a economiei si a relatiilor internationale va fi dezvoltat prin procesul european si acesta este un moment important de a incerca educarea opiniei publice asupra realitatilor europene. De asemenea, aceste realitati trebuie sa fie explicate mai bine cand e vorba de agricultura si de accesarea fondurilor europene. Aici sunt provocarile reale pentru Guvern si aici sunt si decizii dificile pentru administratia europeana, care acorda aceste fonduri in dorinta de a demonstra solidaritate. Intre instinctul de solidaritate si necesitatea de a avea eficienta si transparenta in distribuirea fondurilor este o chestiune importanta ce va fi dezbatuta in campania europeana. Unele dintre aceste probleme exista deja si sunt foarte europene si foarte romanesti in acelasi timp. Trebuie sa dezvoltam prin societatea civila, prin curente ca Miscarea Europeana, o noua baza pentru ca in viitor sa avem mai mult consens strategic asupra marilor chestiuni privind Romania si Europa. In Miscarea Europeana avem ca membri atat Partidul Popular European, cat si Partidul Socialist European, Liberalii si Verzii Europeni. Am dori sa vedem aparitia unei paralele aici in Romania, desigur nu in urmatoarele trei-patru saptamani, oamenii sunt ocupati cu alegerile si nu sunt naiv sa cred ca vor avea timp pentru asa ceva. Dar, in timp, cred ca va fi foarte folositor sa se gaseasca o miscare in societatea civila, non-partinica, pro-europeana, care sa contribuie la formarea agendei privind evolutia Romaniei intr-o Europa in evolutie.
» Miscarea Europeana a sprijinit si continua sa sprijine activ politica de extindere a UE. Cum vedeti viitorul Republicii Moldova in acest context?
— Dupa dubla infrangere a Tratatului Constitutional in Franta si Olanda, a existat acea "perioada de reflectie", in care cred ca a fost vorba si de o pauza de gandire in privinta ritmului si dimensiunii extinderii europene. Pasiunea arzatoare a presedintiei mele in Parlamentul European a fost sa asigur extinderea de succes a UE, astfel incat in al cincilea val de extindere sa fie incluse Romania si Bulgaria, chiar daca putin mai tarziu pentru ca nu erau atat de pregatite. Cred in continuare ca extinderea a fost si este un instrument puternic al UE in ce priveste promovarea democratiei, a domniei legii, a solidaritatii si sustenabilitatii. Sunt lucruri importante pentru Europa si ar fi gresit pentru UE sa inchida usa si sa spuna nu pentru totdeauna extinderii. Cu exceptia Sloveniei, toate statele fostei Iugoslavii au aspiratii europene care trebuie luate in considerare. In privinta Republicii Moldova si a Ucrainei, poate intr-o zi si Belarus, sunt chestiuni care nu vor disparea niciodata de pe agenda statelor membre si trebuie sa fim deschisi in aceasta privinta. Intre timp, exista mecanismul politicii de vecinatate a UE, care trebuie adancit si intensificat in mod radical. Este in interesul nostru ca acesti vecini, care din punct de vedere istoric sunt mai mult decat vecini pentru Romania, sa aiba o orientare puternica spre sistemele de valori si metodele pe care le preferam noi, decat sa intoarca spatele Uniunii Europene si sa priveasca in alta directie. Pentru ca nu au fost asa, istoric vorbind, si speram ca nu vor fi asa nici in viitor.
» Lobby transpartinic
Miscarea Europeana este o asociatie internationala de lobby, transpartinica si pro-europeana, care militeaza pentru constructia unei Europe unite. Fondata in 1948 la Congresul de la Haga, o data cu Consiliul Europei, Miscarea Europeana l-a avut ca prim presedinte pe Winston Churchill. Functioneaza ca grup de lucru si informare prin proiecte si activitati diverse, promovand extinderea si integrarea europeana. Asociatia este transpartinica, avand membri atat din stanga, cat si din dreapta spectrului politic, atat "unionisti" care promoveaza cooperarea interguvernamentala, cat si "federalisti" care doresc o Uniune similara Statelor Unite. Miscarea Europeana are "consilii nationale" in 41 de state, inclusiv Republica Moldova, Ucraina, Georgia si Belarus.
