Grupul de interese din jurul primarului sectorului 6 al Capitalei, Cristian Poteraş, a câştigat zeci de milioane de euro de pe urma unor schimburi frauduloase între parcele situate la periferie cu terenuri valoroase din centrul Bucureştiului. Printre cei care au obţinut parcele amplasate pe marile bulevarde din sectorul 6 sunt rudele lui Poteraş şi fratele omului de afaceri Elan Schwartzenberg.
Primarul Cristian Poteraş a fost trimis în judecată săptămâna trecută, fiind acuzat de implicare într-o reţea de tip mafiot care a pus mâna pe unele dintre cele mai valoroase terenuri din sectorul 6.
Mecanismul prin care acţiona „grupul de interese”, aşa cum a fost definit de procurorii DNA, este unul ingenios. Surse din interiorul Primăriei Sectorului 6 identificau solicitările de retrocedare venite din partea unor bătrâni cărora comuniştii le confiscaseră abuziv terenurile.
Bătrânii se trezeau la uşă cu „domnişoare agente imobiliare” care îi întrebau dacă nu-şi vând terenurile. Când bătrânii replicau că n-au ce vinde, fiindcă nu li s-a retrocedat nimic, tinerele îi băteau părinteşte pe umăr: „Nu-i nimic, de asta ne ocupăm noi, doar să semnaţi la notar o împuternicire prin care ne permiteţi să facem în numele dumneavoastră demersurile legale. Şi vă cumpărăm şi dreptul succesoral litigios”.
Bătrânii au primit sume cuprinse între 2.900 şi 300.000 euro (în funcţie de suprafaţa de teren revendicată), pentru a-şi vinde drepturile succesorale litigioase către grupul de interese care acţiona pe lângă Primăria Sector 6. Aşa se face că, după ce unii dintre bătrâni aşteptaseră şi 10 ani pentru soluţionarea cererilor de retrocedare, imediat ce şi-au vândut dreptul litigios, împroprietărirea s-a realizat în timp-record, de numai câteva luni.
Periferia, compensată prin terenuri ultracentrale
Cumpărătorii drepturilor succesorale litigioase „au primit în compensare” de la subcomisia de fond funciar a sectorului 6, prezidată de primarul Cristian Poteraş, terenuri ultracentrale în valoare de 80 milioane de euro, deşi proprietarii de drept deţinuseră parcele la periferia Bucureştiului sau în comunele învecinate.
În locul a 10 hectare deţinute de familia Căpăţână în comuna Domneşti, comisia condusă de Poteraş a retrocedat în compensare un hectar pe Splaiul Independenţei (curtea Institutului de Biologie al Academiei Române), 2,2 hectare pe Calea Plevnei, între CSM şi Casa Radio (curtea ICECHIM), 1,7 hectare în cadrul complexului ANL din Valea Oltului, 4,3 hectare pe Bd. Timişoara.
În locul a 10.000 mp deţinuţi de Jianu Gheorghe şi Năforniţă Elena în comuna Lupeasca, li s-au acordat în compensare următoarele suprafaţe: 3.053 mp pe Valea Oltului, 1.522 mp pe Bd. Drumul Taberei (parcarea dintre două blocuri turn, din vecinătatea viitoarei staţii de metrou Romancierilor) şi 5.044 mp pe Str. Sibiu (o felie din parcul de lângă Cinematograful Favorit).
În locul celor 2.100 de metri deţinuţi de Nica Gheorghe pe „raza moşiei Roşu”, s-au primit în compensare 2.100 mp pe Splaiul Independenţei (în incinta Ştrandului Crângaşi).
În locul a 4.500 mp deţinuţi de Rădulea Steliana pe „raza comunei Măgurele – în cadrul CAP Măgurele”, aceasta a primit 1.900 mp în incinta ştrandului Crângaşi şi 1.054 mp pe o parcelă cu copaci bătrâni, într-o zonă de vile, pe strada Lt. Av. Gheorghe Caranda (gard în gard cu Direcţia Generală de Informaţii a Apărării din cadrul MApN).
În locul unei jumătăţi de hectar deţinute de Cristea Ioana la periferia Bucureştiului, aceasta a primit în compensare 2.250 mp pe bulevardul Iuliu Maniu, lângă APACA şi vizavi de Parcul Politehnicii şi alţi 2.704 metri pe Calea Giuleşti, în curtea Clubului Sportiv Rapid, chiar lângă stadion.
La cine ajungeau terenurile?
Conform dovezilor anexate de procurori la dosar, la câteva zile după emiterea titlurilor de proprietate şi înregistrarea acestora în cartea funciară, parcelele erau achiziţionate de la proprietarii de drept prin tranzacţii fictive cu preţuri declarative cuprinse între 50 şi 400 de euro, care în realitate erau de maximum 20 euro/mp.
Cumpărătorii terenurilor au fost Fabian Schwartzenberg (fratele milionarului Elan Schwartzenberg, fostul soţ al Mihaelei Rădulescu), Grecu Lucian Viorel (verişorul primar al soţiei lui Cristian Poteraş), Pandor Valeriu (fost administrator pieţe în cadrul Serviciului Administraţia Pieţelor din Sectorul 6) şi Jean Căpăţână (intermediarul implicat în majoritatea tranzacţiilor).
Aceştia încheiau cu „bătrânii” contracte de vânzare-cumpărare tip, prin care se stipula că li se plăteşte pe loc un avans de 5%, urmând ca restul „sumei convenite să se achite conform înţelegerii ulterioare a părţilor”. Proprietarii erau puşi să semneze că sunt de acord să renunţe la „privilegiul vânzătorului” cu privire la preţ.
În felul acesta terenurile erau libere de sarcini pentru vânzarea către terţe părţi. Procurorii nu au găsit dovezi care să ateste că vânzătorilor le-ar fi fost achitat restul de bani. Un indiciu îl reprezintă faptul că aceia dintre vânzători care au mai rămas în viaţă şi urmaşii celor care au decedat, duc un trai modest în apartamente comuniste, nefiind nicidecum milionari.
Cât a câştigat fiecare?
Grecu Lucian Viorel, verişorul soţiei lui Cristian Poteraş, anterior intrării în afaceri cu terenuri retrocedate de afinul său, locuia, conform surselor judiciare, într-o garsonieră din cartierul Titan.
În cursul a mai puţin de doi ani, Grecu a devenit proprietar a 20.193 mp de parcele de lux (8.400 mp în incinta ştrandului Crângaşi, 1.880 mp în curtea Institutului de Biologie al Academiei Române de pe Splaiul Independenţei şi 9.830 mp pe Bd. Timişoara) din care a înstrăinat 11.700 mp, pentru care a încasat 3.820.000 euro.
Procurorii au constatat că pentru toate terenurile achiziţionate, ruda prin alianţă a lui Poteraş a plătit doar 177.115 euro (cam cât era preţul însumat al unui apartament cu două camere şi al unei garsoniere în vârful bulei imobiliare). Vânzarea terenurilor de pe Splaiul Independenţei a fost autentificată de notarul public Manuela Mitrea, actualmente deputat PSD, numită de Rodica Stănoiu „notar public”, fără a susţine examen.
Jean Căpăţână a acumulat 3,3 hectare pe Bd. Timişoara, 2 hectare pe Valea Oltului (pe care le-a vândut cu 1.000 euro/mp către Kaufland România), 1.522 mp pe Drumul Taberei şi 5.044 mp lângă Cinema Favorit (în spatele hiperclinicii Medlife).
Fostul administrator al Pieţelor Sectorului 6 Pandor Valeriu s-a ales doar cu 4.100 mp pe Splaiul Independenţei (în curtea Institutului de Biologie al Academiei Române) şi cu 2.250 mp pe Bd. Iuliu Maniu (lângă APACA).
În 2006, Fabian Schwartzenberg împreună cu nevasta lui Schwartzenberg, Mihaela Kineret, s-au ales cu curtea de 2,2 hectare a ICECHIM, israelianul intrând şi în posesia a 7.225 mp din curtea Institutului de Biologie al Academiei Române (ambele situate pe Splaiul Independenţei) şi cu 2.704 mp din curtea Clubului Sportiv Rapid de pe Calea Giuleşti. Ulterior, Fabian Schwartzenberg a vândut terenul către Monolit Lake Residences SRL, reprezentat printre alţii şi de actuala sa amantă, avocata Oana Moldovan.
Cine e creierul din spatele retrocedărilor?
Elan Schwartzenberg îi declara subsemnatului în urmă cu 4 ani, când am dezvăluit, în premieră, cum au fost luate cu japca terenurile Academiei Române şi ICECHIM-ului (articol care a stat la baza autosesizării DNA şi a procesului de acum), că el nu are decât o implicare indirectă în afacerile fratelui său: „Nu am nici o legătură cu afacerile fratelui, l-am ajutat împreună cu tata cu câteva sute de mii de euro, fiindcă eu nu m-aş băga într-o afacere cu retrocedări”.
Coincidenţă, procurorii au stabilit că toţi cei 120.000 mp de teren au fost achiziţionaţi de către grupul de cumpărători cu doar „câteva sute de mii de euro” (mai precis 430.000). De altfel, rechizitoriul menţionează că toate comisioanele notariale pentru contractele de vânzare-cumpărare făcute în numele lui Căpăţână Jean, Pandor Valeriu şi Grecu Lucian Viorel au fost plătite de către Fabian Schwartzenberg, prin ordin de plată.
Mai mult, toate contractele de vânzare-cumpărare pentru cei mai sus-menţionaţi au fost redactate de concubina lui Schwarzenberg, conform rechizitoriului. Fabian Schwarzenberg (citat ca martor în proces) a negat în faţa procurorilor orice relaţie cu ceilalţi cumpărători, în ciuda dovezilor anexate de către DNA la dosar.
Un alt indiciu care face trimitere la Elan Schwartzenberg e că terenul de pe Splaiul Independenţei din curtea Institutului de Biologie al Academiei Române a fost vândut către firma Global Property Invest Team S.R.L, pentru care Elan Schwartzenberg intermediase anterior şi alte afaceri. Acesta declara imediat după tranzacţia cu Global Property că nu se pot comenta aspectele, fiindcă e ca atunci când două persoane diferite cumpără de la acelaşi magazin.
Mihaela Rădulescu, declara presei centrale la divorţul de multimilionarul Elan Schwartzenberg, că acesta e în spatele unora dintre afacerile fratelui său: „Aş vrea să vorbesc la modul general despre milionarii care au transformat România în terenul lor de joacă, unde jocul lor preferat e Monopoly, dar nu prea am cum să nu mă împiedic din când în când şi de fostul soţ. Îl veţi regăsi bine ascuns, deci trebuie să căutaţi bine,… în terenuri dintre cele mai disputate … milionarul azi e sărac… Nu mai deţine aproape nimic, nu pentru că ar fi dat faliment, ci pentru că a avut perversitatea de a trece mai tot pe numele angajaţilor, fratelui, prietenilor buni”.
Martorul-cheie s-a evaporat
În iulie 2010, procurorii l-au interogat pe Poteraş cum o bună parte din terenurile de lux retrocedate abuziv (conform procurorilor) au ajuns la verişorul primar al soţiei sale. O lună mai târziu cei doi au decis să divorţeze, iar martorul-cheie, verişorul Grecu Lucian Viorel, a dispărut, procurorii bănuind că acesta se ascunde în SUA. În proces e citată inclusiv Mioara Mantale ca martor, deoarece Comisia Municipală de Fond Funciar şi-a pus OK-ul pe propunerile de retrocedare ale lui Poteraş.
Grupul de interese din jurul Primăriei Sector 6 a încasat 33.655.000 euro din vânzarea a un pic peste jumătate din terenurile retrocedate de subcomisia condusă de Poteraş. 68.000 mp cu ieşire la principalele bulevarde ale sectorului 6 sunt încă în proprietatea lor. Subcomisia de Fond Funciar a sectorului 6 e acuzată că prin deciziile sale a adus prejudicii de 58.230.000 euro statului român. Aşa că organele judiciare au început în forţă până la recuperarea în totalitate a prejudiciului, punând sechestru asigurator pe bunurile membrilor comisiei şi ale altor funcţionari din primărie. De pildă, primarului Cristian Poteraş i-au blocat toată averea: „apartament evaluat la 70.000 euro şi suma de 3.693 lei din contul BRDE…”.
60 milioane € – la atât se estimează prejudiciul adus statului român
