Un grup de firme producătoare de alcool, suspectat de o evaziune fiscală de peste 250 milioane de euro, a beneficiat de ajutorul parlamentarilor PDL William Brânză şi Adrian Gurzău, membri în Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor.
Deputaţii PDL William Brânză şi Adrian Gurzău fac parte din Comisia de abuzuri a Camerei Deputatilor. Adrian Gurzău a condus (alături de Brânză) o anchetă parlamentară declanşată ca urmare a faptului că firma Euroavipo a reclamat intenţia Ministerului Agriculturii de a interzice fabricarea băuturii „Cetera” (marcă de cidru sintetic) deoarece în procesul tehnologic, în loc de fructe, se folosesc substanţe chimice, dăunătoare sănătăţii. În plus, Wiliam Brânză a încercat, printr-un amendament, să scadă accizele pe care Euroavipo trebuia să le plătească pentru „Cetera”. Demersurile deputaţilor s-au soldat cu continuarea producţiei acestei mărci, fără plata accizelor de peste 10,5 milioane de euro, datorate numai pe şase luni din anul 2010, precum şi cu pedepsirea celui care a descoperit contrafacerea băuturii.
Băuturi periculoase, lăsate pe piaţă după ancheta parlamentară
În 2010, un inspector de la Ministerul Agriculturii, în baza unor analize de laborator, a depistat că băutura „Cetera”, produsă de grupul de firme Euroavipo, este falsificată, iar substanţele folosite sunt dăunătoare sănătăţii. El a propus ridicarea licenţei fabricantului şi interzicerea produselor de acest gen. De asemenea, inspectorul ar fi cerut sechestru pe circa 50 de vagoane cu astfel de băuturi, spun sursele noastre. În urma acestei descoperiri, Ministerul Agriculturii a fost de acord cu măsurile propuse, motivând: „producătorii vor să le fabrice din amidon, zaharoză sau glucoză, dar nu suntem de acord deoarece aceste ingrediente nu sunt sănătoase pentru consumul uman”.
În replică la aceste demersuri, Euroavipo Grup SA a reclamat la Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor intenţia Ministerului Agriculturii. Membrii comisiei au declanşat cercetările, sub coordonarea deputatului Adrian Gurzău. Urmările: măsurile de interdicţie a băuturilor cerute de Ministerului Agriculturii au fost blocate şi, astfel, s-a admis fabricarea şi comercializarea în continuare a „Ceterei” şi a altor băuturi similare. Atunci s-au făcut şi audieri publice, iar inspectorul Mircea Dicu de la Ministerul Agriculturii, cel care a depistat neregulile, a fost dat afară. În mod bizar, la scurt timp, laboratorul care a constatat falsificarea băuturii a emis o adresă prin care îşi anula propriul buletin de analiză. Inspectorul Dicu a refuzat să ne dea amănunte, spunând că „am avut suficiente necazuri din această cauză. Vreau să uit”.
„Cetera”, vândută sub preţul accizei
În iunie 2010, la doar şase zile după aplicarea unei ordonanţe guvernamentale care impunea accizarea „băuturilor fermentate liniştit” (între care şi „Cetera”) cu 100 de euro pe hectolitru, deputatul William Brânză a depus un amendament care să reducă acciza la doar 3,55 euro/hl. În plus, el a cerut şi accizarea vinului natural tot cu 3,55 euro. Motivul invocat de Brânză a fost alinierea practicilor la cele europene. În realitate, majoritatea ţărilor cu tradiţie în cultivarea strugurilor din UE, ca Spania, Italia, Portugalia, Germania, au acciza zero pentru vinul natural. Dacă iniţiativa lui Brânză s-ar fi aprobat, aceasta i-ar fi îmbogăţit cu sute de milioane de euro pe fabricanţii de băuturi tip „Cetera” şi ar fi lovit puternic industria vinului natural. Amendamentul a fost însă retras, dar a produs totuşi urmări: producătorii de „Cetera” au refuzat să plătească acciza, pe motiv că ordonanţa este nelegală. Paguba se ridică la peste 10,5 milioane de euro, acumulată în doar şase luni (iunie-decembrie 2010).
Autorităţile protejează încălcarea legii?
În mod bizar, refuzul de a plăti acciza nu a atras după sine blocarea comercializării produsului, cum impune legea. „Cetera” se află în continuare în comerţ şi, potrivit listei de preţuri anunţate de producător, se vinde cu 3 lei (fără TVA) sticla de 2 litri. Trebuie spus că numai acciza pe această cantitate este de cel puţin 8 lei (2 euro), iar legea interzice vânzarea unor produse sub preţul accizei, sub ameninţarea unor sancţiuni penale.
Euroavipo – reţeta succesului
Dacă înainte de a se fi declanşat ancheta parlamentară deputa¬ţii Brânză şi Gurzău ar fi verificat situaţia financiară a Euroavipo, s-ar fi constatat că această firmă are datoriile uriaşe către stat, derivate din producerea băuturi alcoolice. S-ar mai fi descoperit că Euroavipo a fost băgată în insolvenţă de o firmă care are acelaşi acţionariat, iar statul nu şi-a mai recuperat datoriile (potrivit unor surse ANAF). În plus, linia de fabricaţie a „Ceterei” a fost preluată (în contul unor datorii de tip gaj) de o altă firmă a grupului – SC PRINCIPAL COMPANY – care, aplicând aceeaşi reţetă, a produs milioane de sticle de băuturi, nu a plătit datoriile la stat, intrând, la rându-i, în insolvenţă, tot la cererea unei alte firme a grupului. Potrivit reţetei grupului de firme, după intrarea în insolvenţă se vinde stocul chiar sub preţul accizei, iar banii obţinuţi se duc spre off-shoruri, în baza unor contracte de tip gaj.
Morişca de făcut bani
Primul tun al reţelei a fost dat prin 2004-2005 prin firma Altea Prodal, care a produs cantităţi industriale de băuturi alcoolice şi le-a comercializat sub preţul accizei. S-a constituit dosar penal la DIICOT, aflat şi acum în faza actelor premergătoare, fără a fi cineva învinuit. După insolvenţă, cerută de o firmă off-shore controlată de acelaşi acţionariat, toate utilajele de la Altea-Prodal au fost preluate de grupul constituit în jurul Euroavipo. După ce şi Euroavipo a produs cantităţi industriale de produse alcoolice, a intrat în insolvenţă tot la cererea unei firme cu aceiaşi acţionari, iar utilajele de fabricaţie au intrat în componenţa unei alte societăţii ale grupului (Principal Company), care în 2010 a dat lovitura: a produs alte cantităţi industriale de Sankt Petersburg, Couture, Cetera pe care, după intrarea în insovenţă, le-a vândut sub preţul accizei.
La vânzare, cu preţuri fără concurenţă
Şi astăzi pot fi cumpărate din supermarketuri astfel de băuturi fie sub preţul accizei (precum Cetera) sau puţin peste acciză, cum e votca Sankt Petersburg (distribuit prin United Distribution, firmă din acelaşi grup) . Cetera este la vânzare cu 3 lei sticla de 2 l (acciza e de 8,2 lei), iar votca Sankt Petersburg cu 7,69 sticla de 0,5ml, în condiţiile în care numai acciza datorată statului este de 6,4 lei. Cum în preţul de raft ar trebui să intre costurile cu materiile prime, cu fabricaţia, îmbutelierea, transportul, taxele, impozitele etc., precum şi un procent de câştig pentru producător, plus accizele datorate statului, la care se adaugă şi comisionul magazinului de cel puţin 20% (media pieţei este de circa 25%) s-ar putea suspecta că este vorba despre evaziune fiscală. Dosarul penal de la Parchet vizează însă doar evaziunea de 10,5 milioane de euro pentru marca „Cetera”, spun surse judiciare, nu şi vânzările de votcă sau Couture.
Patronii, beneficiarii banilor, nu răspund penal
Grupul din jurul Euroavipo şi PRINCIPAL COMPANY are ca acţionari principali firme off-shore controlate de fraţii Ioan-Şerban şi Emmanuel-Corneliu Dobronăuţeanu, Cătălin Bucura şi George Ivănescu. În cazul în care autorităţile vor constata încălcări ale legii, patronii nu răspund penal, ci doar administratorii societăţilor. Acest grup de firme este specializat în producţia de băuturi alcoolice şi are reţeta proprie şi anume producţie masivă-intrare în insolvenţă-vânzarea sub preţul de cost- externalizarea veniturilor ca datorii către propriile of-shoruri, fără ca statul să poată recupera taxele. Această reţetă a fost practicată cel puţin de opt ani. Grupul de firme nu ar fi plătit taxe ce depăşesc 250 milioane de euro, spun sursele noastre.
Deputatul Adrian Gurzău: „Nu sunt chimist ci teolog”
Adrian Gurzău admite că a deschis ancheta la solicitarea Euroavipo. El chiar s-a lăudat că ancheta sa a dus la eliminarea unui inspector din Ministerul Agriculturii. „l-am invitat la audieri pe inspectorul Dicu, pe o directoare şi un secretar de stat de la Agricultură şi dovada că noi am avut dreptate a fost că acest Dicu a fost dat afară din minister. Ulterior, am auzit că au fost şi alte argumente pentru demiterea lui”, ne-a declarat deputatul PDL. Deputatul susţine însă că a făcut o anchetă corectă. „Nu intră în atribuţiile unui parlamentar să-l verific pe petiţionar, să văd ce datorii are la stat. Eu nu am înţeles nici ce-i cu substanţele chimice din băutura respectivă, pentru că nu sunt chimist, sunt teolog”, ne-a declarat Gurzău.
Brânză: „Nu e treaba mea să-i împiedic pe falsificatori”
Deputatul William Brânză susţine însă că nu a acţionat la sesizarea firmei Euroavipo. „Eu nu am făcut amendamentul de reducere a accizei ca să ajut o anumită firmă, ci pentru a alinia ţara noastră la practicile europene. Am cerut accizarea vinului liniştit (natural – n.r.) pe aceleaşi considerente de aliniere. Este adevărat că se poate mistifica producerea băuturilor fermentate liniştit (de tip Cetera – n.r.) şi se pot face în trei zile şi asta ar concura producătorii de vin natural, dar asta nu mai e treaba mea, să le împiedic”. Deputatul a admis faptul că în spaţiul UE cele mai multe ţări au acciza zero la vinul natural. Întrebat fiind, Brânză a susţinut că nu a fost sponsorizat de nici o firmă în campania electorală (a fost ales de diaspora).
Victor Crăescu, administrator la „United Euro Distribution” din reţeaua de firme Euroavipo Principal Company: „E adevărat că de sărbători am vândut engros sub preţul accizei pentru că ne-am gândit să venim în întâmpinarea românilor săraci şi să-i ajutăm să aibă şi ei o băutură de sărbători pe masă. Pierderile le suportăm noi, considerând că am făcut o investiţie pentru consumatori . Totul a fost perfect legal. Am avut toate aprobările. Ne-au verificat şi cei de la Garda Financiară şi nu au găsit nimic nelegal.”
Ungureanu Stana, administrator Principal Company (într-o notă explicativă dată inspectorilor de la Direcţia de supraveghere a accizelor, care au constatat o evaziune de 10,5 milioane de euro), susţine că „Acciza a fost înregistrată şi evidenţiată cu cuantum 0 lei de¬oarece dispoziţiile OUG 54/2010 (care impun plata accizelor – n.n.) sunt nelegale”.
