Ministerul Apărării Naționale (MApN) l-a informat pe președintele Klaus Iohannis că fostul ofițer de contrainformații militare col. (r) Doru Paraschiv, a fost trecut în rezervă în ianuarie 2014, pentru că ar fi ascuns la el acasă documente clasificate. Problema este că acest incident, o înscenare, a avut loc la doi ani după trecerea sa în rezervă, în 2016.
Instituțiile din domeniul siguranței naționale, renumite prin opacitatea lor, încep, încet-încet, să se pronunțe în legătură cu cazul col. (r) Doru Paraschiv, ofițer de contrainformații militare al DGIA mazilit de grupul de influență al lui Gabriel Oprea din Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), grup condus de actualul șef al serviciului secret, gen. Marian Hăpău.
Furcile caudine ale col. Paraschiv
În iulie 2013, colonelului Paraschiv i-a fost retras abuziv certificatul de acces la informații clasificate (nivel „strict secret de importanță deosebită“ – SSID), iar șase luni mai târziu, în ianuarie 2014, a fost trecut în rezervă. A fost acuzat de ´facilitarea scurgerii de informații clasificate către persoane neautorizate“, o infracțiune care nu este prevăzută de legislația în domeniu. Nici DGIA, nici MApN nu au făcut niciodată o anchetă serioasă asupra acestui presupus incident de securitate, colonelului Doru Paraschiv nu i-au fost aduse la cunoștință faptele concrete de care este acuzat. El nu știe nici în prezent ce informații clasificate s-au scurs din cauza lui și, mai ales, către cine.
A încercat să-și caute dreptatea în Justiția militară, cea civilă (DNA, Parchetul General), dar cazul său a fost ignorat până acum de autorități. A trimis memorii la miniștrii Apărării, Mircea Dușa și Mihnea Motoc, la Comisia pentru apărare a Senatului, la fostul președinte Traian Băsescu și la actualul șef al statului, Klaus Iohannis. A fost ajutat în demersurile sale de Romanian Imprisonment Watch (RIW), ONG care apără drepturile și libertățile fundamentale ale omului, înființată în Suedia de Julien Rosengren, la rândul său o victimă a lui Gabriel Oprea.
Cronologie cu fracturi de logică
Președintelui Klaus Iohannis i-a fost înaintată de către RIW, pe 17 octombrie a.c., petiția 21493, înregistrată la Palatul Cotroceni cu nr. DSN1/958/2016. „DSN“ în-seamnă Departamentul Securității Naționale, ceea ce dovedește că situația col. Doru Paraschiv a fost analizată de această structură importantă din cadrul Administrației Prezidențiale.
Totuși, Președinția nu s-a sinchisit timp de 9 luni să analizeze acest caz. La începutul acestui an, ofițerul de contrainformații militare a depus un memoriu către președintele Klaus Iohannis, care a fost ignorat până în prezent.
După ce „România liberă“ a scris despre acest subiect, joi, 8 decembrie a.c., Administrația Prezidențială a trimis un răspuns semnat de consilierul de stat Gabriel Cristian Pișcociu, care conduce Departamentul Relaţii cu Autorităţile Publice şi Societatea Civilă – Compartimentul Probleme Cetăţeneşti.
Din acest răspuns aflăm cu stupoare că MApN a justificat trecerea în rezervă a col. Doru Paraschiv cu faptul că la domiciliul acestuia s-ar fi găsit un sac cu documente clasificate. Problema este că acest incident este o înscenare, care, mai mult, a avut loc la aproape doi ani de la demiterea sa din MApN. În mod logic, nu putea fi aceasta cauza.
Cu alte cuvinte, MApN, sub conducerea lui Mihnea Motoc, l-a indus în eroare pe președintele României, denaturând faptele, pentru a susține că trecerea în rezervă a col. Doru Paraschiv este legitimă și legală. A făcut acest lucru ascunzându-se în spatele unui limbaj de lemn, instituțional.
Limbaj de lemn
Acest limbaj a fost preluat și de consilierul de stat Pișcociu: „În considerarea aten-ţiei pe care o manifestaţi pentru cazuri de această natură, s-au solicitat informaţii suplimentare din partea Ministerului Apărării Naţionale, care, în sinteză, ne-a comunicat etapele legale premergătoare trecerii în rezervă a domnului colonel (r) Paraschiv Doru, precum şi motivaţia care a stat la baza ordinului ministrului Apărării Naţionale de trecere a sa în rezervă. Se subliniază faptul că aspectele semnalate în memoriul dumneavoastră au făcut sau fac obiectul mai multor dosare litigioase, înregistrate pe rolul instanţelor de judecată, şi se referă la: decizia de retragere a autorizaţiei de acces la informaţii clasificate; măsura trecerii sale în rezervă; faptele susceptibile de nelegitimitate semnalate de cel în cauză cu privire la domnul general Marian Hăpău, directorul general al Direcţiei Generale de Informaţii a apărării; fapta privind documentaţia clasificată şi neclasificată aflată la domiciliul acestuia etc.“
ÎNCADRARE DUBIOASĂ. Incident de securitate, tratat ca un banal conflict de muncă
În mod cu totul ciudat, un presupus incident de securitate este catalogat de MApN drept un conflict de muncă, iar acest lucru pare să fie acceptat de Administrația Prezidențială fără rezerve. ”În cazul de faţă suntem în prezenţa unui raport de muncă, desfăşurat într-un regim de legalitate bine determinat între cele două părţi, pe de o parte, domnul colonel Paraschiv Doru, iar, pe de altă parte, Ministerul Apărării Naţionale. Raportul de muncă s-a încheiat, din motive care privesc exclusiv cele două părţi, prin Ordinul ministrului Apărării Naţionale din 25.01.2014, în temeiul căruia s-a dispus trecerea în rezervă a domnului colonel Paraschiv Doru.
În consecinţă, problematica la care vă referiţi are în vedere încetarea unui raport de muncă între cele două părți, situaţie în care, dacă soluţia dispusă nu i se pare a fi fundamentată, domnul colonel (r) Paraschiv Doru o poate supune controlului de legalitate instanţelor judecătoreşti competente şi nu altor autorităţi”, scrie negru pe alb consilierul de stat Gabriel Cristian Pișcociu.
Este important de menționat că divulgarea de informații clasificate către persoane neautorizate de către un ofițer de contrainformații militare precum col. (r) Doru Paraschiv, trebuie să se supună unei proceduri speciale, prevăzută de regulamentele militare și Legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate. Incidentul trebuia raportat în maximum 30 de minute ministrului Apărării (Mircea Dușa la vremea respectivă) și trebuia informați președintele României (șef al CSAT), premierul României (vicepreședinte al CSAT), dar și SRI, instituția care analizează cazurile de scurgere de informații clasificate și ia măsuri pentru prevenirea lor.
Acest lucru nu s-a întâmplat în vara lui 2012, iar în prezent Administrația Prezidențială nu pare interesată să stabilească dacă legea a fost sau nu încălcată. Din contră, Pișcociu susține că ”în respectarea principiilor constituţionale ale legalităţii şi separaţiei puterilor în stat, preşedintele României nu este abilitat să intervină în niciun mod, sau să interfereze cu deciziile altor entităţi statale, indiferent de natura cauzei despre care este informat”.
Eronat, deoarece șeful statului are atribuții foarte clare în materie de chestiuni care țin de siguranța națională. Să luăm în calcul următorul scenariu: col. (r) Doru Paraschiv se face într-adevăr vinovat de scurgerea de informații clasificate. Președinția, MApN, DGIA, SRI și alte instituții din domeniul securității naționale sunt obligate să stabilească despre ce informații este vorba și către cine s-au scurs, având în vedere că poate fi vorba de secrete care pot ajunge în posesia unor servicii secrete ostile intereselor României. Or, nicio instituție nu pare preocupată să stabilească aceste lucruri, un argument în plus că în cazul col. (r) Doru Paraschiv avem de-a face cu un abuz grosolan.
Ministerul s-a spălat pe mâini de caz
După ani de tăcere, MApN a binevoit, în cursul lunii noiembrie a.c., să exprime o poziție publică pe marginea cazului Doru Paraschiv. Chiar și actualul ministru, Mihnea Motoc, a refuzat să se aplece asupra cazului timp de câteva luni. Totuși, Motoc l-a însărcinat în cele din urmă pe secretarul general al MApN, Codrin Dumitru Munteanu, să răspundă în numele său unei petiții a „Romanian Imprisonment Watch“ (RIW).
MApN s-a spălat pe mâini de orice responsabilitate, ascunzându-se după fustele Justiției militare, bănuită a nu fi imparțială. Ministerul a ales să gireze ilegalitățile săvârșite împotriva col. (r) Doru Paraschiv, fără a da vreun semn că dorește să lămurească dacă a avut sau nu loc o scurgere de informații clasificate și cât de grav este acest incident de securitate.
Răspunsul MApN a fost următorul: „Cu privire la unele măsuri considerate abuzive de către ofiţerul în rezervă, s-au pronunţat hotărâri definitive, cu autoritate de lucru judecat, în care aspectele constatate și reţinute de instanţele din România exprimă adevărul și conduc la concluzia necontestabilă că legea penală și legea civilă au fost respectate, iar un eventual control cu privire la aceleași cauze din partea altor autorităţi ale statului nu poate fi exercitat decât cu respectarea autorităţii și competenţelor justiţiei”.
Problema este că în 2013 nici DGIA, nici MApN nu au efectuat vreo anchetă în legătură cu acest presupus grav incident de securitate. Despre aceste lucruri ministerul nu a suflat nicio vorbă. Mai mult, oficialii MApN au susținut că nu are sens să facă un control, pentru că acesta ”nu poate fi exercitat decât cu respectarea autorităţii și competenţelor justiţiei”. Cu alte cuvinte, controlul ar ajunge la aceleași concluzii cu cele ale Justiției militare. Atâta vreme cât nu investighează această speță, oficialii MApN nu au de unde să știe acest lucru. Nu au de unde să știe dacă nu cumva s-au săvârșit abuzuri care nu au fost aduse la cunoștința justiției. Și care, potrivit legii, trebuie denunțate imediat.
„Sacul 47“, o înscenare cu regizori amatori
Povestea „Sacului 47“ începe pe 11 august 2014. Col. (r) Doru Paraschiv a fost victima unei executări silite, dovedită ulterior de justiție drept abuzivă. A fost evacuat din propria locuință. Ofițerul spune că avem de-a face tot cu o manevră de intimidare pusă la cale de cuplul Gabriel Oprea-Marian Hăpău. Bunurile i-au fost sigilate în saci numerotați de către executorul Flavius Lucian Ioachim. „Nu m-au lăsat să iau nici măcar cărțile și caietele copiilor pentru a merge la școală. Am fost practic aruncat în stradă fără nimic“, povestește el.
Col. Paraschiv a refuzat să-și ia bunurile din casă, pentru ca nu cumva imobilul să fie scos la vânzare și achiziționat de un cumpărător de bună-cre-dință, care l-ar fi lăsat fără casă. A refuzat și să achite costurile executării silite, care i-au fost imputate cu cinism. S-a adresat justiției și a reușit să întoarcă decizia de executare silită, care nu se baza pe o sentință judecătorească. A durat circa un an de zile până să reușească să recupereze imobilul în instanță, în septembrie 2015.
Denunțat după un an
Adjudecatara Damian Dani-ela, persoana care urmărea să pună mâna pe locuința col. Paraschiv, a sunat la „112“, la ora 21.15, și a anunțat că în sacul nr. 47 sunt documente secrete, ascunse de ofițer pe când locuia în imobilul respectiv. Polițiștii de la Secția 18 au descins în număr mare la adresa din sectorul 5 indicată, au ridicat sacul și au plecat cu el într-o direcție necunoscută. Multă vreme nu s-a știut ce s-a întâmplat cu sacul. Ulterior, col. Paraschiv a aflat că polițiștii l-au predat Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar București.
Anunțat după încă 6 luni
Ciudat, el nu a fost pus sub acuzare imediat. Pentru că nu a renunțat la demersurile în justiție împotriva grupării Oprea-Hăpău, în aprilie 2016, deci după alte șase luni de la „denunțul“ împotriva sa, col. Doru Paraschiv a fost anunțat că este suspect în dosarul 66/P/2016, deschis de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.
De circa opt luni, procurorii au făcut progrese nesemnificative. Despre dosar, col. Paraschiv spune că este folosit pentru intimidarea sa de către gruparea Oprea- Hăpău. Mai mult, procurorii militari refuză să returneze „Sacul 47“ colonelului Doru Paraschiv, motiv pentru care întoarcerea executării silite nu poate fi finalizată de executorul judecătoresc Cristian Bran. Aceasta deși Paraschiv are o hotărâre judecătorească favorabilă, sentința civilă 5839/27.07.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5.
