După mai bine de 26 de ani, de când României i s-a dat șansa de a intra în rândul democrațiilor occidentale, învățământul preuniversitar este sub nivelul mediu de performanță al statelor civilizate. O dovedesc ultimele rezultate obținute de elevii români la testul PISA. Raportul internaţional publicat în data de 5 decembrie 2016, de OECD, „Excellence and Equity in Education”, conține informații referitoare la performanțele sistemului educațional românesc în cadrul Programului OECD-PISA 2015 (Programul Internaţional OECD pentru Evaluarea Elevilor).
Din păcate, ne situăm pe un rușinos loc 48 din 72 de țări participante. Acest exemplu reprezintă, de fapt, o evaluare a sistemului actual de învățământ românesc. Am decis să vă prezint, în câteva episoade, nereguli ce se ascund în spatele declinului constant în care se află învățământul nostru, cu grave consecințe asupra educației, în general. E ridicol să dăm vina pe educabil, pe influențele la care este supus în afara școlii, pe noile tehnologii care-l perturbă de la activitatea de învățare. O întrebare legitimă se ridică: „Școala ce face pentru el?”
Totul e politizat
Singurele funcții politice acceptate în rețeaua de învățământ ar trebui să fie cele de ministru și miniștri secretari de stat. În fapt, rețeaua și-a format o structură care dorește să controleze fiecare funcție de conducere, de la inspectori până la directorii unităților școlare. În rapoartele oficiale acești conducători ai învățământului românesc, în majoritate, nu apar ca fiind afiliați politic, deoarece nu au ținut să aibă, neapărat, un carnet de partid. Voința de a controla managerii instituțiilor de învățământ preuniversitar a aparținut fiecărei formațiuni politice ce s-a succedat la conducerea ministerului. Se vorbește, în mediul amintit, de două astfel de tabere și sunt arătați cu degetul cei care aleg drumul traseismului. În spatele acestei forme de organizare stau interese politice, administrative și financiare, în niciun caz nu se dorește realizarea unui învățământ de calitate.
Concursul pentru directori
Recent încheiata campanie de organizare a concursului pentru ocuparea funcției de director și director adjunct în învățământul preuniversitar, așa cum prevede Legea educației naționale, a fost o acțiune curajoasă a ministrului tehnocrat, Mircea Dumitru. Echipa ministerială a dorit să realizeze și să aplice într-un timp scurt o metodologie ce trebuia să țină cont de cerințele legii educației naționale care, din păcate, are lacune evidente la capitolul organizare și totodată s-a vrut să se dea o șansa candidaților dornici să ocupe această funcție pe criterii de competență. Demararea acestui concurs a arătat capacitatea organizatorică a rețelei împotriva normalizării. Un grup restrâns de persoane a declanșat o reacție virulentă, în special pe rețelele de socializare, ce amintea prin formă, dar și prin limbaj de practica activiștilor de partid din perioada comunistă. Scopul principal a fost să discrediteze total inițiativa ministrului, invocând tot felul de motive pentru care acest concurs nu trebuia să fie organizat acum.
Ministrul Mircea Dumitru: „Concursul pentru directorii de școli este unul dintre cele mai complexe exerciții derulate de Ministerul Educației. L-am demarat în august, pe o metodologie discutată cu multe luni înainte. Presiuni, emoție pusă la bătaie și multe acuzații fără acoperire. Minciuni, multe minciuni, chiar. Au fost voci vehemente care au urmărit oprirea concursului și, implicit, continuarea unei practici nocive pentru școală. Am mers mai departe. Pentru că, în tot acest timp am încercat aici, în Minister, să organizăm un concurs corect, care să dea o șansă reală pentru profesioniști.
Concursul pentru directori este și un exercițiu de înțelegere a modului cum a fost învățat ”sistemul” să funcționeze. Pentru că ”sistemul” s-a repliat și a înțeles unde are cale de manevră: comisiile județene de evaluare. Acolo s-au purtat adevărate lupte de gherilă. Am primit sute de mesaje pe e-mail, ori aici, pe Facebook. Dar contestații, puțin sub 300. Soluționate favorabil, aproape toate.
Unele dintre sesizările primite vor ajunge la parchet. Alte situații din județe sunt deja anchetate. Pentru că, oricât și-a dorit ”sistemul” să ne oprească, noi am mers mai departe cu principii, valori, responsabilitate.
Felicit toate profesoarele și toți profesorii care au promovat acest concurs! Le doresc putere de muncă, dedicare și forța de a face din școlile lor adevărate oaze de creativitate. Îmi doresc ca singura presiune pe care să o simtă să fie legată de binele elevelor și elevilor lor!
Concursul acesta trebuie să fie doar începutul. Dacă vrem să transformăm cu adevărat educația, dacă ne dorim ca vorbele frumoase și visurile copiilor noștri să nu se oprească la porțile școlilor, suntem datori cu o altfel de politică a școlii. Una care nu are nimic de-a face cu politica de partid.”
Fiind o persoană cu multe contacte în sistemul de învățământ, am primit semnale că unii dintre foștii directori nu au participat la concurs, chiar dacă riscau pierderea acestei funcții. Conform metodologiei, după încheierea concursului directorii care nu s-au înscris, dar și cei care nu au promovat concursul nu aveau dreptul să mai ocupe această funcție. În cercuri restrânse aceștia se lăudau că au primit asigurări că după alegeri, când vor veni „ai noștri” la putere, metodologia va fi modificată și vor avea ocazia să rămână pe funcții. Și așa s-a întâmplat!
Mai precis, una dintre primele măsuri luate de noul ministru al educației naționale, domnul Pavel Năstase, a fost să trimită o informare în data de 6 ianuarie 2017, în care susținea că dă o derogare de la metodologie astfel încât pot fi numite şi persoanele care până la organizarea concursului au ocupat funcţii de director sau de director adjunct în unitatea de învăţământ respectivă şi nu au participat la concurs sau au participat la concurs, dar nu au fost admise.
Numirea prin detaşare în interesul învăţământului se realizează prin decizia inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul scris al persoanei solicitate, până la organizarea unui nou concurs, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar 2016 – 2017. Acest document trimis către Inspectoratele Școlare Județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București nu este semnat de niciun consilier juridic al ministerului, pentru că nu are valoare legală. Ordinul de modificare a metodologiei a apărut în Monitorul Oficial abia în data de 9 ianuarie.
Raportul anual privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care prezintă progresele făcute de România în domeniul Justiției și Afacerilor Interne, capitol monitorizat de executivul european începând cu anul 2007, publicat de Comisia Europeană în data de 25 ianuarie 2017, critică măsura ministrului cu privire la această derogare.
Ministrul Mircea Dumitru a semnat, în 29 decembrie, un ordin pentru cercetarea disciplinară a inspectorului general de București pentru încălcarea metodologiei de concurs.
Cătălin Osiceanu este profesor de matematică de 26 de ani, organizator al concursului online gratuit “Profu’ de mate”. Textele sale pot fi citite pe mate.info.ro
